logoCuza.png        logoLitere.png 

Prof. dr. dr. h. c. Andrei Corbea-Hoişie

Prof. dr. dr. h. c. Andrei Corbea-Hoişie


Curriculum vitae

Născut la 15 decembrie 1951, la Iași.

Căsătorit cu Magda Jeanrenaud.

 

Diplome

Diploma de Bacalaureat la Liceul “C.Negruzzi” din Iași: 1970.

Diploma (de Merit) de Licență în germanistică si romanistică la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași: 1974.

Diploma de Atestare a examenului de definitivare în învățămînt, specialitatea Limba germană, la Institutul Central de Perfecționare a Cadrelor Didactice București: 1978.

Diploma de Licență în istorie la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași: 1979.

Diploma de Doctorat în filologie la Universitatea din București: 1988.

 

Experiență profesională și funcțiuni academice

Profesor de limba germană la Școala generală nr.13 Iași: 1974-1975, la Liceul Industrial nr.1 Iași: 1975-1980, la Liceul Național Iași: 1975-1976

Filolog la Centrul de lingvistică, istorie literară și folclor al Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, colectivul de istorie literară: 1980-1982

Membru asociat al colectivului de istoria culturii al Institutului de Istorie și Arheologie “A.D.Xenopol” din Iași: 1981-1983

Asistent suplinitor la Catedra de Limbi și Literaturi germanice a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași: 1982

Lector suplinitor: 1982-1983 și definitiv (prin concurs):1983-1990 la aceeași catedră

Conferențiar la Catedra de Germanistică a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași: 1990-1995

Profesor la aceeași catedră: din 1995.

Abilitare de a conduce doctorate in filologie, specialitatea limba și literatura germană: din 1997.


Burse de studii și stagii de cercetare (selectiv)

Bursier al Fundației Alexander von Humboldt la Universitatea din Konstanz: 1986, 1991, 1998

Fellow al Centrului Internațional de Studii în Științele Culturii din Viena: 1993, 2003

Bursier al Programului comun al Fundațiilor Alexander von Humboldt și Fritz Thyssen pentru reconstrucția științelor în Europa de sud-est la Universitatea Liberă din Berlin: 2004.

 

Profesor asociat/ invitat

Profesor asociat al Universității Paris VIII-Saint Denis, Departamentul de Studii Germanice: 1993-1994

Profesor invitat al Universității din Siegen, Institutul de cercetări in științele umaniste și sociale: 1995

Profesor asociat al Universității din București, Facultatea de Filozofie, Masteratul de Studii Germanice: 1997

Profesor titular al Catedrei de cercetare “Blaise Pascal” la Ecole Normale Supérieure Paris: 1998-1999

Profesor invitat al Universității din Fribourg, Seminarul de istorie contemporană: 1999, 2005

Profesor invitat la Ecole pratique des Hautes Etudes, 4-ème Section (sciences historiques et philologiques) - Sorbonne: 2001.

Profesor invitat la Universitatea din Viena, Institutul de Romanistică : 2008-2009.

 

Premii și distincții

Premiul Johann Gottfried Herder, acordat la Universitatea din Viena de către Fundația “Alfred Toepfer F.v.S.”: 1998.

Premiul Jakob si Wilhelm Grimm, acordat la Universitatea din Bonn de către Oficiul German de Schimburi Academice: 2000.

Doctor Honoris Causa al Universității din Konstanz: 2001.

Medalia de Merit a Universității din Konstanz: 2004.

 

Responsabilități administrative

Șef al Catedrei de Limba si Literatura Germană a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași: din 1990

Director al Editurii Universității “Alexandru Ioan Cuza”: din 1990

Secretar științific al Facultății de Litere a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași: 1990-1991

Coordonator al Școlii postuniversitare Și al Secției de jurnalistică din cadrul Facultății de Litere a Universității din Iași: 1994-2005.

Coordonator științific al Bibliotecii Austria de la Universitatea din Iași : din 2010.

 

Responsabilități deliberative/ consultative

Membru al Senatului Universității “Alexandru Ioan Cuza”: 1990-1991; din 1996

Referent al Fondului Austriac de Cercetare Științifică: din 1993

Membru în juriul editorial național al Fundaăiei Soros pentru o Societate Deschisa: din 1993. Vicepreședinte: 1996-1997. Președinte: 1997-1998.

Membru în Comisia de politologie-jurnalistică-științele comunicării a Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică: 1994-2005.

Membru în Consiliul Național al Fundației pentru o Societate Deschisa: 1998-2000.

Expert al Consiliului Național pentru Finanțarea Invățămîntului Superior: din 1998.

Expert al Comisiei (din 2009 al Institutului) de Științele culturii și teatrologie de pe lîngă Academia Austriacă de Științe: din 1998.

Membru in Comisia de filologie a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare: din 2000.

 

Funcțiuni de stat

Ambasador al României în Austria: 2005-2007

 

Coordonare redacțională și editorială

Coordonator al seriei Jassyer Beiträge zur Germanistik/ Contribuții Ieșene de Germanistică  la Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași: din 1983

Membru in Comitetul științific al revistei Études germaniques, Paris: din 2003.

Membru in comitetul editorial al seriei Mitteleuropastudien  la Editura Thelem din Dresda : din 2003

 

Membru în societăți academice și culturale

Membru al Societății de Științe Filologice: din 1974

Membru al Asociației Internaționale de Literatură Comparată: din 1979

Membru al Societății Germaniștilor din România: din 1990

Membru al Uniunii Internaționale a Germaniștilor: din 1990. Membru în prezidiu : 2005-2015.

Membru al Societății Germaniștilor din Austria: din 1993

Membru al Societății Germane “Schiller”: din 1993

Membru in prezidiul Societății culturale româno-germane din Iași: din 1994 ; președinte : din 2005.

Membru fondator al Asociației de Literatură Comparată din România: din 1997. Vicepreședinte: 1997-2003

Membru fondator al Societății Goethe din România: din 1998

Membru al Academiei de Științe (Akademie gemeinnütziger Wissenschaften) din Erfurt: din 2000.

Membru fondator și al prezidiului Asociației germaniștilor din Europa Centrală: din 2002. Vicepreședinte: 2003-2007.

 

Participări la manifestări științifice și conferințe publice (selectiv) la:

Universitățile din: Viena, Innsbruck, Graz, Salzburg, München, Augsburg, Mainz, Konstanz, Klagenfurt, Berlin (FU), Dresda, Frankfurt am Main, Siegen, Kiel, Heidelberg, Freiburg, Leipzig, Frankfurt/Oder, Potsdam, Jena, Osnabrück, Oldenburg, Neuchatel, Trieste, New York (NY State University), Tokyo (Waseda), Vancouver (British Columbia), Praga, Brno, Budapesta (CEU, Eötvös Lorand Univ.), Gdansk, Wroclaw, Tel Aviv, Ierusalim, Poitiers, Angers, Nantes, Paris IV, Paris VIII, Paris X, Paris XII, Clermont-Ferrand, Tours, Portsmouth, Belfast (Queens University), Cernăuți, București, Cluj, Timisoara, Academia de Stiinte din Erfurt, Biblioteca Herzog August din Wolfenbüttel, Fundația Friedrich Naumann, academiile “Theodor Heuss” din Gummersbach, “Kurt Schumacher” din Bad Münsterfelden, Academia de educație politică din Tutzing, Institutul Bucovina din Augsburg, Forumul German pentru Europa de est din Potsdam, Institutul Spaniol de Cultura din München, Casa Literaturii din Berlin, Institutul Cultural Român din Berlin, Arhivele literaturii germane din Marbach, Centrul germano-italian Villa Vigoni (Mennagio), Academia austriacă de Științe, Centrul Internațional de studii în științele culturii din Viena, Casa Literaturii din Viena, Societatea austriacă de literatură, Academia Diplomatică din Viena, Comisia austriacă UNESCO din Viena, Muzeul Etnografic din Viena, Collegium Hungaricum Viena, Institutul Cultural Român din Viena, Institutul Universitar al Franței, Seminarul Colegiului Internațional de Filozofie din Paris, Casa “Heinrich Heine” din Paris, Centrul de Studii al Fundației Rockefeller din Bellagio, Institutul pentru colaborare culturală central-europeană din Gorizia, Centrul francez de cercetări din Ierusalim, Academia Româna din București și Iași, New Europe College București, Muzeul Literaturii Române București, Centrul Cultural Francez din Cluj, Centrul Cultural Francez din Iași, Institutul Goethe din București, Centrul Goethe din Iași etc.

 

Cursuri și seminarii 1982-2010 (selectiv)

Teoria și practica traducerii

Inițiere în tehnica interpretării textelor literare

Introducere în poetică

Elemente de estetică a receptării

Goethe, Schiller și Clasicismul german

Naturalism și Expresionism

Scriitori romantici germani

Literatura germană în jurul anului 1848

Literatura germană în timpul celui de-al III-lea Reich

Romancieri germani din secolul XX

Introducere în literaturile de limbă germană de după 1945

Literatura germană după 1989

Procese de asimilare și aculturație a populației evreiești în spațiul cultural german 1789-1871

Paul Celan, biografie și operă 

Paul Celan, opera timpurie 

Civilizația cernăuțeană și Europa Centrală

Evrei germanofoni în Monarhia habsburgică. Contribuția culturală

Literatura “central-europeană”. Proza 

Introducere în culturologie

Introducere în teoria literaturii 

Istorie și cultură germană pe teritoriul actual al României 

Introducere in istoria presei românești 

Istorie și roman. Istoria românească a secolului XX în oglinda literaturii 

Elemente de hermeneutică filologică

 

Descrierea cursurilor susținute in anul 2010-2011

Denumirea cursului: Introducere în teoria literaturii

Tipul cursului: curs

Nivelul cursului: licenţă

Anul de studiu: I

Semestrul: I

Numărul de credite (ECTS): 5

Obiectivul cursului: Cursul îşi propune să introducă în problematica de bază a studiului literaturii, începînd cu dezbaterea asupra naturii fenomenului literar, trecînd prin conceptele de bază ale descripţiei acestuia şi metodologiile de analiză ale textului literar, pînă la examenul relaţiei dintre literar şi social.

Conţinutul cursului: În decursul semestrului se vor aprofunda următoarele teme: Ce este literatura? In ce constă fenomenul şi cum poate fi el abordat; Estetică şi poetică; Retorică şi stilistică; Tropi: metafora, alegoria, simbolul; Teoria genurilor; Epicul: ficţiune, povestire, forme epice; Lirica: elemente structurale şi de  versificaţie; Genul dramatic: text şi punere în scenă; Pluralismul metodelor de interpretare; Instituţii sociale ale literaturii. Critica literară; Tehnici ale ştiinţei literaturii.

Bibliografie recomandată: Becker, Sabina, Christine Hummel, Gabriele Sander : Grundkurs Literaturwissenschaft, Stuttgart 2006; Bogdal, Klaus-Michael, Kai Kaufmann, Georg Mein : BA-Studium Germanistik, Reinbek 2008; Brackert, Helmut, Jörn Stückrath (hrsg.) : Literaturwissenschaft. Grundkurs, vol. 1, 2, Reinbek  1981; Metzler Lexikon Literatur- und Kulturtheorie. Ansätze – Personen – Grundbegriffe. Hrsg. von Ansgar Nünning, Stuttgart 2001; Wilpert, Gero von : Sachwörterbuch der Literatur, Stuttgart 1989.

Metode de predare: prelegeri

Limba de predare: germană

 

Denumirea cursului: Literatură germană

Tipul cursului: curs

Nivelul cursului: licenţă

Anul de studiu: II

Semestrul: III + IV

Numărul de credite (ECTS): 5

Obiectivul cursului: Cursul îşi propune trecerea în revistă a marilor momente şi figuri care au marcat literatura germană din prima jumătate a secolului XX. Metodologia prezentării acestora îmbină latura informativă cu cea interpretativă. Curentele, direcţiile şi şcolile literare sînt urmărite alternativ cu discutarea marilor opere publicate în această perioadă atît de agitată a istoriei germane. Prevalează temele consacrate romanului, dar îşi găsesc locul şi consideraţii asupra liricii şi dramaturgiei din epocă.

Conţinutul cursului: În decursul celor două semestre se vor aprofunda următoarele teme: Expresionismul german; Franz Kafka; Hermann Hesse; Alfred Döblin; Heinrich Mann; Teatrul. Brecht; Lirica . Oskar  Loerke, Else Lasker-Schüler, Gottfried Benn, Bertolt Brecht; Thomas Mann; Specificul austriac. Robert Musil, Hermann Broch; Literatura exilului de după 1933. Romanul istoric. Lion Feuchtwanger; Literatura publicată în al III-lea Reich. Ernst Jünger.

Bibliografie recomandată: Beutin, Wolfgang : Deutsche Literaurgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart, 6. Auflage, Stuttgart/Weimar 2008; Grimminger, Rolf (hrsg.): Literarische Moderne. Europäische Literatur im 19. und 20. Jahrhundert, Reinbek 1995; Schlaffer, Heinz : Die kurze Geschichte der deutschen  Literatur, München/Wien 2003; Zmegac, Viktor /Uwe Baur : Geschichte der deutschen Literatur vom 18. Jahrhundert bis zur Gegenwart, Weinheim 1996; 

Metode de predare: prelegeri

Limba de predare: germană

 

Denumirea cursului: Literatură şi cultură central-europeană

Tipul cursului: curs

Nivelul cursului: masterat

Anul de studiu: I

Semestrul: I + II

Numărul de credite (ECTS): 5

Obiectivul cursului: Cursul îşi propune să investigheze, pornind de la noţiunea de “pluralitate” propusă de istoricul austriac Moritz Csaky, dimensiunile identitare la nivel cultural şi literar a ceea ce se înţelege îndeobşte prin “Europa Centrală”. Dincolo de diferenţele lingvistice, se vor identifica structurile simbolice comune respectivului spaţiu şi se vor propune spre analiză elementele cheie (istorice, sociale, artistice, “narative”, etc.) în jurul cărora s-a putut construi o matrice culturală “deschisă”, opusă subiacent ofertelor culturale “naţionale”, precum şi texte semnificative pentru respectiva arie tematică, alese din operele unor autori legaţi direct de spaţiul central-european (Kafka, Canetti, Hasek, Danilo Kis, Andric, Rezzori, Celan, Konrad etc.).

Conţinutul cursului: În decursul celor două semestre se vor aprofunda următoarele teme: Mitteleuropa, Zentraleuropa - o delimitare conceptuală. Istorie şi politică; Ce înţelegem prin pluralitate; Identitate “culturală” şi identitate “naţională”; Cultura germană şi cultura evreiască în Europa Centrală; Imaginea alterităţii. “Străinul” / “Halbasien” / “Colonizarea” Estului; “Contact” şi “conflict”. Cazul Boemiei, cazul Iugoslaviei; “Bürgerlichkeit als Kultur”; Europa Centrală a oraşelor; Spaţii ale pluralităţii: Viena; Spaţii ale pluralităţii: Praga; Spaţii ale pluralităţii: Cernăuţi; România în şi în afara Europei Centrale.

Bibliografie recomandată: Babeţi, Adriana/ Ungureanu, Cornel (ed.): Europa centrală. Nevroze, dileme, utopii, Iaşi 1998; Corbea, Andrei: Paul Celan şi meridianul său, Iaşi 1998; Le Rider, Jacques: Europa Centrală, Iaşi 1998; Le Rider, Jacques: Modernitatea vieneză şi crizele identităţii, Iaşi 1995; Müller-Funk, Wolfgang/ Plener, Peter/Ruthner Clemens (hrsg.): Kakanien revisited. Das Eigene und das Fremde (in) der österreichisch-ungarischen Monarchie, Tübingen/Basel 2002.

Metode de predare: prelegeri

Limba de predare: germană

 

Denumirea cursului: Literatura germană în perspectivă comparată

Tipul cursului: curs

Nivelul cursului: masterat

Anul de studiu: II

Semestrul: I , II

Numărul de credite (ECTS): 5

Obiectivul cursului: Dincolo de diferenţele lingvistice, se vor identifica structurile simbolice comune respectivului spaţiu şi se vor propune spre analiză elementele cheie (istorice, sociale, artistice, „narative” etc.) în jurul cărora s-a putut construi, mai ales începînd cu secolul al XIX-lea, o matriceculturală „deschisă”, opusă subiacent ofertelor culturale „naţionale”.

Conţinutul cursului: Mitteleuropa, Zentraleuropa – o delimitare conceptuală. Istorie şi politică. Ce înţelegem prin pluralitate. Identitate „ală” şi identitate „naţională”. Cultura germană şi cultura evreiască în Europa Centrală.

Imaginea alterităţii. „Străinul” / „Halbasien” / „Colonizarea” Estului.„Contact” şi „conflict”. Cazul Boemiei, cazul Iugoslaviei. „Bürgerlichkeit als Kultur”. Europa Centrală a oraşelor. Spaţii ale pluralităţii: Viena. Spaţii ale pluralităţii: Praga. Spaţii ale pluralităţii: Cernăuţi. România în şi înafara Europei Centrale.

Bibliografie recomandată: Babeţi, Adriana, Ungureanu, C. (ed.), Europa centrală. Memorie, paradis, apocalipsă, Iaşi, 1998; Corbea, Andrei, Paul Celan şi meridianul său, Iaşi, 1998; Hars, E. / Müller-Funk, W. / Orosz, M. (Hrsg.), Verflechtungsfiguren. Fr./M., 2003; Heindl, Waltraud u.a.(hrsg.), Eliten und Außenseiter in Österreich und Ungarn, Wien, 2001; Johnston, William M., Spiritul Vienei. O istorie intelectuală şi socială 1848-1938, Iaşi 2000; Le Rider, Jacques, Europa Centrală, Iaşi, 1998.

Metode de predare: prelegeri

Limba de predare: germană

 

 

Participare la proiecte de cercetare

Dicționarul literaturii române de la 1900 pînă în prezent (la Centrul de lingvistică, istorie literară și folclor Iași)

 

Limbă și cultură germană în Moldova de Nord (la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași)

Dicționar de teatru și dramaturgie în secolul XX (la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași)

Viața literară în Europa centrală, de est și de sud-est. Orientări, privire generală, informații (la Casa Literaturii, Viena)

Identitatea culturală a Europei Centrale în operele autorilor evrei de limbă germană (proiect franco-german de cooperare PROCOPE)

Germania, Austria și Europa Centrală. Pentru o geopolitică a transferului cultural în noua Europă Centrală (la Scoala de Inalte Studii în Stiințele Sociale, Paris)

Lexiconul germaniștilor (Arhiva literaturii germane, Marbach am Neckar)

Revenirea orașelor? Funcții ale culturii memoriei în Europa centrală și de sud-est în secolul XX (Fundația “Volkswagen”, Centrul Europa Centrală a Universității Tehnice din Dresda, Fundația “A treia Europă” din Timișoara). Director de proiect (împreună cu prof. dr. Walter Schmitz)

Presa cernăuțeană : rezultat și ferment al modernizării. Cu privire la relația dintre spațiul public și dezvoltarea urbană în metropola bucovineană la turnanta secolelor - 1890-1914 (Centrul internațional pentru studiul științelor culturii din Viena; Fundația „Erste Bank“, Academia de Științe a Austriei / Comisia de științe ale culturii și istoria teatrului). Director de proiect.

Dicționar al presei de limbă germană din Bucovina istorică 1848-1950 (CNCSIS). Director de proiect. 

 

Alte activități

Conducător de doctorate în regim de cotutelă la Ecole Pratique des Hautes Etudes Paris (din 2003), Universitatea din Geneva (din 2006), Universitatea din Konstanz (din 2008), Universitatea din Innsbruck (din 2010).

Membru în comisii de specialitate (doctorate honoris causa, doctorate, DEA, stagii doctorale, concursuri) la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea din București, Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea “Transilvania” din Brașov, Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Pitești, Universitatea “Andrei Șaguna” din Constanța, Universitatea din Konstanz, CEU Budapesta, Universitatea Paris 8, École Pratique des Hautes Études-Sorbona, Universitatea Tehnică din Dresda, Universitatea din Viena.

Indrumător de lucrări de diplomă la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”.

Conducător al Cercului științific studențesc de germanistică la Universitatea “Al.I.Cuza” (1983-1988).

Cursuri de perfecționare a profesorilor din învățămîntul preuniversitar (1983-1989)

Conferințe și seminarii în cadrul Cursurilor internaționale de vară “România: limbă și civilizație” la Universitatea “Al. I. Cuza” (2003); în cadrul Deutsche Sommer-Akademie “Europäische Schlüsselwörter: Kultur und Kommunikation” la Universitatea Tehnică din Dresda (2004).

Membru în Juriul internațional al Marelui Premiu de Literatura est-central-europeană acordat de Bank Austria Creditanstalt (2006, 2008)

Inspecții speciale pentru acordarea gradului I în învățămînt și președinte al comisiilor de susținere a lucrărilor pentru acordarea gradului I în învățămînt la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

Conferințe radiofonice (Radio Iași-emisiunea “Convorbiri literare” și Radio București- emisiunea “Dicționar de literatură universală”)

 

Lista publicațiilor științifice

 

1. Volume independente

1.1. Ego, Alter, Alter Ego , Editura Omnia, Iași 1993, 222 p.

1.2. Despre teme. Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității “Al.I.Cuza”, Iași 1995, 288 p.

1.3. Paul Celan și “meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central-european, Editura Polirom, Iași 1998, 200 p.

1.4. Czernowitzer Geschichten. Über eine städtische Kultur in Mittel(Ost)europa, Böhlau Verlag, Wien/Köln/Weimar 2003, 252 p.

1.5. La Bucovine. Éléments d’histoire politique et culturelle, Institut d’Études Slaves, Paris 2004, 156 p. 

 

2. Volume și ediții coordonate și îngrijite

2.1. Johann Wolfgang Goethe.1832-1982. (volum editat împreună cu Octavian Nicolae), Universitatea “Al.I.Cuza”, Iași 1982, 277 p.

2.2. Interferențe culturale româno-germane.(volum editat împreună cu Octavian Nicolae), Universitatea “Al.I.Cuza” Iași 1986, 238 p.

2.3. Interferențe lingvistice și literare. Franz Kafka.(volum editat împreună cu Sorin Chițanu), Universitatea “Al.I.Cuza”, Iași 1988,160 p.

2.4. Kulturlandschaft Bukowina. Studien zur deutschsprachigen Literatur des Buchenlandes nach 1918. (volum editat împreună cu Michael Astner), Ed.Universității “Al.I.Cuza”, Iași 1990, 283 p.

2.5. Valeriu Marcu: Die Vertreibung der Juden aus Spanien (ediția a doua îngrijită după ediția din 1934), Verlag Matthes & Seitz, München 199l, 287 p.

2.6. Metropole und Provinzen in Alt-Österreich (volum editat împreună cu Jacques Le Rider), Böhlau Verlag, Wien/Köln/Weimar 1996, 312 p.

2.7. Jüdisches Städtebild Czernowitz (antologie, prefață și note), Jüdischer Verlag im Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main 1998, 320 p.

2.8. Paul Celan. Biographie und Interpretation/Biographie et interprétation (ed.), Hartung-Gorre/Editions Suger/Polirom, Konstanz/Paris/Iași 2000, 235 p.

2.9. Valeriu Marcu: “Ein Kopf ist mehr als vierhundert Kehlköpfe”. Gesammelte Essays  (antologie, postfață și note), hrsg. von Erhard R. Wiehn, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 2002, 251 p.

2.10. Stundenwechsel. Neue Perspektiven zu Alfred Margul-Sperber, Rose Ausländer, Paul Celan, Immanuel Weissglas  (volum editat împreună cu George Guțu și Martin A. Hainz), Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Hartung-Gorre Verlag, Paideia, Iași/Konstanz/București 2002, 492 p.

2.11. Brücken schlagen. Studien zur deutschen Literatur. Festschrift für George Guțu (volum editat împreună cu Anton Schwob și Stefan Sienerth), IKGS Verlag, München 2004, 490 p.

2.12. Umbruch im östlichen Europa. Die nationale Wende und das kollektive Gedächtnis  (volum editat împreună cu Rudolf Jaworski și Monika Sommer), Studien Verlag, Innsbruck /Wien /München /Bozen, 2004, 168 p.

2.13. « Czernowitz bei Sadagora ». Identitäten und kulturelles Gedächtnis im mitteleuropäischen Raum (volum editat împreună cu Alexander Rubel), Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Hartung-Gorre Verlag, Iași/Konstanz 2006, 350 p.

2.14. Multikulturalität in der zeitgenössischen deutschsprachigen Literatur, Akten des XI. Internationalen Germanistenkongresses Paris 2005 (Jahrbuch für Internationale Germanistik, Reihe A- Band 82), Bd. 6/II, (volum editat împreună cu Bernard Bach și Elszbieta Katarzyna Dzikowska), Peter Lang, Bern/Berlin etc., 2007, 386 p.

2.15. Deutschsprachige Öffentlichkeit und Presse in Mittelost- und Südosteuropa (1848-1948), (volum editat împreună cu Ion Lihaciu și Alexander Rubel) Ed.Universitatii « Alexandru Ioan Cuza », Hartung-Gorre Verlag, Iasi/Konstanz 2008, 600 p.

2.16. Transcarpathica. Germanistisches Jahrbuch Rumänien, Heft 3-4 (2004-2005), (volum îngrijit împreună cu Alexander Rubel), Ed. Paideia, București 2008, 532 p.

2.17. Immanuel Weissglas (1920-1979). Studien zum Leben und Werk, (volum editat împreuna cu Grigore Marcu si Joachim Jordan), Ed. Universitatii « Alexandru Ioan Cuza », Hartung-Gorre Verlag, Iasi/Konstanz 2010, 478 p.

 

3. Volume traduse

3.1. Hans Robert Jauß: Hermeneutică literară și experiență estetică (traducere în limba română), Ed.Univers, București 1983, 502 p.

3.2. Mirjam Korber: Deportiert. Jüdische Überlebensschicksale aus Rumänien 1941-1944. (traducere în limba germană), Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 1993, 290 p.

3.3. Valeriu Marcu: Machiavelli (traducere în limba română), Ed.Eminescu, București 1993, 352 p.

3.4. Theodor W. Adorno: Minima Moralia. Reflecții dintr-o viață mutilată (traducere în limba română), Ed. Univers, București 1999, 288 p. Ediția a doua : Ed. Art, București 2007, 286 p.

3.5. Theodor W. Adorno : Teoria estetică  (traducere în limba română împreună cu Gabriel H. Decuble și Cornelia Eșianu), Ed. Paralela 45, Pitești 2005, 497 p.

3.6. Paul Celan : Meridianul si alte proze (traducere in limba romana), EST-Samuel Tastet Editeur, Paris/Bucarest/Jerusalem 2009, 119 p.

  

4. Cursuri și manuale universitare

4.1. Vorlesungen zur deutschen Literatur nach 1945.( în colaborare cu Sorin Chițanu, Martin Dietrich, Grigore Marcu, Octavian Nicolae), Universitatea “Al.I.Cuza”, Iași 1988,166 p.

 

5. Studii, contribuții bibliografice și documentare, prefețe, postfețe

5.1. Istoria literară și funcția socială a literaturii , în RITL 3 (1976), p.320-327.

5.2. O mărturie germană despre români în secolul al XVII-lea, în "Magazin istoric" 2 (1977), p.33-35.

5.3. Der rumänische Stoff eines deutschen Barockromans , în RESEE 3 (1977), p.480-492.

5.4. Istorie literară și tematologie , în RITL 2 (1978), p.161-172.

5.5. Die Geschichte als Makroexemplum: Friedrich Schiller und Nicolae Bălcescu, în ST 5 (1978), p.170-186.

5.6. Motivkonstanz als rezeptionsästhetischer Vorgang , în Proceedings of the IX-th Congress of the International Comparative Literature Association, Bd.2, hrsg.von Hans Robert Jauß und Manfred Naumann, Universitätsverlag, Innsbruck 1980, p.101-106.

5.7. Cu privire la corespondența lui Vlad  Țepeș și Matei Corvin, în AIIA 17 (1980), p.669-685.

5.8. Critica și istoria literară sub semnul esteticii receptării, în CC/VR 10 (1980), p.147-155.

5.9. Recurența temelor literare ca proces al receptării estetice, în ALIL 27 (1979/1980), p.111-127.

5.10. București, un popas în exil  , în SL 246-247 (1981), p.46-49.

4.11. Brechts Modell einer ästhetischen Rezeption, în Beiträge zur Literaturgeschichte und -methodologie, hrsg.von Horst Fassel und Klaus Hammer, Friedrich-Schiller-Universität, Jena 1982, p.165-173.

5.12. Brecht în Finlanda, în SL 262-264 (1982), p.252-257.

5.13. Vorwort la Johann Wolfgang Goethe. 1832-1982, Universitatea “Al.I.Cuza”, Iași 1982, p.1-11.(vezi 2.1.)

5.14. Imaginea țărilor Române în “Theatrum Europaeum”, în AIIA 20 (1983), p.403-417.

5.15. Prefață la Hans Robert Jauß: Hermeneutică literară și experiență estetică, Ed.Univers, București 1983, p.5-24.(vezi 2.2.)

5.16. O idee literară: critica tematică, în ALIL 29 (1983/1984), p.15l-162 & ALIL 30-31 (1985/1987), p.77-89.

5.17. Surprize ale istoriei literare:Valeriu Marcu, în SL 284-286 (1984), p.145-186.

5.18. Zur Problematik eines deutschen Modells der Junimea-Gesellschaft, în Culture and Society , ed.by Alexandru Zub, Ed.Academiei, Iași 1985, p.101-112. Versiune română: Cu privire la critica “modelului german” al Junimii, în Cultură și societate. Studii privitoare la trecutul românesc, editat de Alexandru Zub, Ed.Stiințifică, București 1991, p.242-257.

5.19. Das literarische Werk zwischen Negativität und normbildender Funktion , în CREL 2 (1985), p.110-121.

5.20. Ein deutscher Publizist rumänischer Herkunft: Valeriu Marcu, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, hrsg.von Klaus Heitmann, Carl Winter Verlag, Heidelberg 1986, p.164-184.

5.21. Zur Rezeption der Frankfurter Schule in der Konstanzer Schule der Rezeptionsästhetik, în Die Frankfurter Schule und die Folgen, hrsg.von Axel Honneth & Albrecht Wellmer, Walter de Gruyter, Berlin /New York 1986, p.353-366.

5.22. L'esthétique de la réception comme théorie du dialogue, în CREL 3 (1986), p.21-30

5.23. Prefață la Interferențe culturale româno-germane, Universitatea “Al.I.Cuza”, Iași 1986, p.5-13. (vezi 2.3.)

5.24. Din nou despre exilul bucureștean al lui Franz Theodor Csokor, în idem, p.178-188.(vezi 2.3.)

5.25. Exerciții de dialectică , în CC 3-4 (1986), p.116-120.

5.26. Din nou Dürrenmatt: o piesă "crîncenă" , în SL 307-309 (1986), p.293-303.

5.27. Pour une nouvelle strategie comparatiste, în "Oeuvres & Critiques" [Tübingen] 1 (1988), p.25-34. Versiune prescurtată în limba română: în RL 36 (1986).

5.28. Thesen zum deutschsprachigen Schriftum jüdischer Autoren in der rumänischen Bukowina, în Space and Boundaries. Proceedings of the XII-th Congress of the International Comparative Literature Association, hrsg.von Douwe Fokkema und Roger Bauer, Bd.4, Iudicium Verlag, München 1990, p.229-236.

5.29. Der Literatur-Kritiker als Literaturkritiker. Bemerkungen zu dem (doch) resignierten Adorno, în Literaturkritik. Anspruch und Wirklichkeit, hrsg.von Wilfried Barner, Metzler Verlag, Stuttgart 1990, p.337-350.

5.30. Sprach- und Raumgrenzen als Komponenten der kulturellen Produktivität, în Kulturlandschaft Bukowina, Ed.Universității "Al.I.Cuza", Iași 1990, p.7-17. (vezi 2.5.)

5.31. Despre “frontiere”, în "Steaua" 5-6-7 (1991), p.82-84.

5.32. Nachwort la Valeriu Marcu: Die Vertreibung der Juden aus Spanien, Verlag Matthes & Seitz, München 1991, p. 2l6-285. (vezi 2.6.); versiune prescurtată: Valeriu Marcu, in John M. Spalek, Konrad Feilchenfeld, Sandra H. Hawrylchak (Hrsg.):Deutschsprachige Exilliteratur seit 1933, Bd. 3, Teil I, K.G. Saur Verlag, Bern und München 2000, S.323-342 ; Valeriu Marcu – ein Rumäne im literarischen Berlin, in “Germanica”, Nr. 38 (2006), S. 25-46.

5.33. Briefe Valeriu Marcus aus dem Exil , în "Der Pfahl" [München] 5 (1991), p.85-127.

5.34. Prolegomene la o estetică a receptării , în CIE 2,3,4,5,6,7 (1992).

5.35. Das Fremde in der Fremde. Zur Typologie einer Literatur des Deutschtums im Ausland, în Begegnung mit dem Fremden. Akten des VIII. Internationalen Germanisten-Kongresses Tokyo 1990, hrsg.von Eijiro Ivasaki und Yoshinori Shichiji, Bd.10, Iudicium Verlag, München 1991, p.171-178. Reluat în: ZGR 1 (1992), p.23-27.

5.36. “Gesellschaftsbildender” und identitätsstiftender Expressionismus. Zur aktivistischen Episode in Czernowitz 1919, în SODV 1 (1993), p.15-25. Reluat în Die literarische Avantgarde in Südosteuropa und ihre politische und gesellschaftliche Bedeutung, hrsg. von Reinhard Lauer, Südosteuropa-Gesellschaft, München 2001, p. 131-144. Versiune amplificată: Expressionismus in Czernowitz, în Expressionismus in Österreich. Die Literatur und die Künste, hrsg. von Klaus Amann & Armin A.Wallas, Böhlau Verlag, Wien/Köln/Weimar 1994, p.322-341.

5.37. Zur Geschichte der Juden in der Bukowina, prefață la Mirjam Korber: Deportiert, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 1993, p.13-26.(vezi 2.6.)

5.38. Postfață la Valeriu Marcu: Machiavelli, Ed.Eminescu, București 1993, p.322-350.(vezi 2.7.)

5.39. La vechi răspunsuri, noi întrebări , în RITL 3-4 (1993), p.337-446.

5.40. Westliche Kulturpolitik in Mittel-Osteuropa. Politik mit, in oder zugunsten der Kultur , în Relations culturelles internationales et processus de réformes en Europe centrale. Les politiques culturelles exterieures autrichienne, allemande et française, ed. par Hans Brodersen, HEC Eurasia Institute, Jouy-en-Josas 1994, p.199-208.

5.41. La culture juive germanophone de Bucovine et de Czernowitz, în “Revue Germanique Internationale” [Paris] 1 (1994), p.165-181. Versiune română: Cu privire la cultura germanofonă a evreilor bucovineni, în SAHIR, 1 (1996), p.217-236. Versiune engleză: Some Comments on the German-speaking Culture among the Jews of Bukowina, în Studia et acta historiae iudaeorum Romaniae, ed. by Silviu Sanie & Dumitru Vitcu, The School of Jewish Studies, Tel Aviv 1996, p.171-190. Versiune germană prescurtată: Zur deutschsprachigen Kultur der Bukowiner Juden , în Multikulturalität und Multiethnizität in Mittel-, Ost- und Südosteuropa, hrsg. von Ernst- Peter Brezovszky, Arnold Suppan, Elisabeth Vyslonzil, Peter Lang Verlag Frankfurt am Main, 1999, p. 57-61.

5.42. Valeriu Marcu, în Deutschsprachige Exilliteratur seit 1933, Bd.4: Bibliographien. Schriftsteller, Publizisten und Literaturwissenschaftler in den USA , hrsg. von John M. Spalek, Konrad Feilchenfeldt und Sandra H. Hawrylchak, Verlag K.G.Saur, Bern/München 1994, p.1248-1259.

5.43. Neues zur Geschichte der Judenemanzipation in Rumänien, în “Aschkenas”[Viena], 4 (1994), vol. 2, p.519-529.

5.44. Für eine richtige Auslandsgermanistik. Die Lage des Faches in Rumänien, în Germanistik in Mittel- und Osteuropa 1945-1992 , hrsg.von Christoph König, Walter de Gruyter, Berlin/New York 1995, p. 168-182. Versiune extinsă: Paradoxien und Dilemmata der rumänischen Germanistik, în Zur Geschichte und Problematik der Nationalphilologien in Europa, hrsg. von Frank Fürbeth, Pierre Krügel, Ernst Metzner, Olaf Müller, Max Niemeyer Verlag, Tübingen 1999, p. 933-944.

5.45. Rumänien vom National- zum Nationalitätenstaat, în Minderheit und Nationalstaat, hrsg. von Harald Roth, Böhlau Verlag, Köln/Weimar/Wien 1995, p.43-58.

5.46. Memoiren rund um Valeriu Marcus Memoiren, în “Neue Literatur” 2 (1995), p.86-91.

5.47. Pawlitschek, Pekelmann, Kaindl & Co. Zum Entstehen und Bestehen einer österreichischen ostprovinziellen Literatur vor 1918, în “Sprachkunst”[Viena], 2 (1995), p.263-281. Versiune franceză: Pawlitschek, Pekelmann, Kaindl & Co. Naissance et subsistance d'une littérature autrichienne dans une province orientale avant 1918, în Continuités et ruptures dans la littérature autrichienne, éd. par Dieter Hornig, Georg Jankovic, Klaus Zeyringer, Éditions Jacqueline Chambon, Nîmes 1996, p.123-141. Versiune românească (fragment): O parte a întregului, în Europa Centrală. Nevroze, dileme, opinii, coord.de Adriana Babeți, Cornel Ungureanu, Ed. Polirom, Iași 1997, p. 195-200.

5.48. Urbane Kohabitation in Czernowitz als Modell einer gespannten Multikulturalität în "Neohelicon"[Budapesta], 1 (1996), p.77-94. Versiune amplificată: Die Bukowina în Das Bild vom Anderen. Identitäten, Mentalitäten, Mythen und Stereotypen in multiethnischen europäischen Regionen, hrsg. von Valeria Heuberger, Arnold Suppan, Elisabeth Vyslonzil, Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main 1998, p.123-138; Das Bild vom Anderen: Identitäten, Mentalitäten, Mythen und Stereotypen in der Bukowina zur Jahrhundertwende, in Habsburger Aporien? Geisteshaltungen und Lebenskonzepte in der multinationalen Literatur der Habsburger Monarchie, hrsg. von Eva Reichmann, Aisthesis Verlag, Bielefeld 1998, p.41-58.

5.49. Erneute Anmerkungen zum Begriff “Rumänien-deutsche Literatur”. Versuch einer ideologiekritischen Dekonstruktion, în Pluralität. Eine interdisziplinäre Annäherung. Festschrift für Moritz Csaky, hrsg. von Gotthart Wunberg und Dieter A. Binder, Böhlau Verlag, Wien/Köln/Weimar 1996, p.81-99. Versiune franceză amplificată: Nouvelles remarques sur la notion de “littérature allemande de Roumanie”, in L’exterritorialité de la littérature allemande , éd. par Nicole Fernandez-Bravo, Peter Henninger, René-Marc Pille et Claudine Raboine, L’Harmattan, Paris 2002, p. 37-50.

5.50. Eine “provinzielle” Provinzkritik , în Metropole und Provinzen in Altösterreich , Böhlau Verlag, Wien/Köln/Weimar 1996, p.162-179 (vezi 2.9).

5.51. Paul Celan și limba română. Un bilanț, în Literarische Mehrsprachigkeit, hrsg.von Heinrich Stiehler, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 1996, p.86-103. Reluat sub titlul Exil, în-străinare, in-solitare. Paul Celan și limba română, în SL 391-396 (1997-1998), p.244-272; reluat în versiune prescurtată sub titlul Dimensiunea românească a poeziei lui Paul Celan , în volumul Modelul german în dialog cu spiritualitatea românească, ed. de Henri Zalis, Caietele “Viața Românească”, Nr. 1 (2002), p. 127-134. Versiune franceză: Paul Celan et la langue roumaine , în Paul Celan. Biographie und Interpretation/ Biographie et interprétation, Hartung-Gorre/ Editions Suger/ Polirom, Konstanz/Paris/Iași 2000, p. 98-118 (vezi 2.12).

5.52. Cît de "austriacă" a fost și este literatura austriacă?, în SL 382-384 (1997), p.58-64. Reluat ca prefață la Proză feminină austriacă, antologie și traducere de Dan Stoica, Institutul European, Iași 1998, p. V-XV.

5.53. Hochschulgermanistik in Iași. Die Bilanz eines dreifachen Anfangs, în Beiträge zur Geschichte der Germanistik in Rumänien, hrsg. von George Guțu und Speranța Stănescu, Ed. Charme-Scott, București 1997, p.47-66 ; versiune romanească : Germanistica universitară în Iași. Bilanțul unui multiplu început, in Universitatea din Iași. De la modelul francez la sistemul Bologna, coord. de Gheorghe Iacob, Ed. Universității, Iași 2007, p. 425-440.

5.54. Prefață la Jacques Le Rider: Mitteleuropa, Ed. Polirom, Iași 1997, p.5-14.

5.55. The Jews from Cernăuți in the 19th century as portrayed by literary sources of the time, in “Studia Judaica”, 6 (1997), p.115-126.

5.56. 1919, Czernowitz, Bukowina. Der Nerv im Kon-Text, postfață la Der Nerv. Eine expressionistische Zeitschrift aus Czernowitz, hrsg. von Ernest Wichner und Herbert Wiesner, Literaturhaus, Berlin 1998, p.251-276. Versiune ucraineană prescurtată: Cernivci, 1919 , in “Duh i Litera” [Kiev], Nr. 5-6 (1999), p. 73-81.

5.57. Czernowitz. Bilder einer jüdischen Geschichte, prefață la Jüdisches Städtebild Czernowitz, Jüdischer Verlag im Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main 1998 (vezi 2.10), p. 7-30.

5.58. Ion Ianoși: o pedagogie a lucidității, în Ion Ianoși. O viață de cărturar, ed. de Vasile Morar, Ed. All Educational, București 1998, p. 101-120.

5.59. Postfață  la Paul Celan: Poeme , traducere românească de Luminița Graur și Ion Papuc, Ed. Crater, București 1998, p. 81-83.

5.60. Karl Emil Franzos și Mihai Eminescu. Lecția unei polemici “la distanță”, în SAHIR, 3 (1998), p.191-206. Versiune germană: Karl Emil Franzos und Mihai Eminescu. Eine aus der Ferne geführte Polemik und ihre Lehren, in Bürgersinn und staatliche Macht in Antike und Gegenwart. Festschrift für Wolfgang Schuller, hrsg. von Martin Dreher, Universitätsverlag, Konstanz 2000, p. 55-70.

5.61. Autour du “méridien”. Abrégé de la “civilisation de Czernowitz”, de Karl Emil Franzos à Paul Celan, in Les littératures de langue allemande en Europe Centrale. Des Lumières à nos jours, éd. par Jacques Le Rider et Fridrun Rinner, Presses Universitaires de France, Paris 1998, p.115-162.

5.62. “Trista știință” din Minima Moralia , postfață la Theodor W. Adorno: Minima Moralia. Reflecții dintr-o viață mutilată (vezi 2.11.), Ed. Univers, București 1999, p.272-281 ; reluată ca prefață la ediția a doua : Ed. Art, București 2007, p. 5-16.

5.63. Tipuri și stereotipuri. A învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe?, în ZGR 1-2 [15-16] (1999), p. 115-118. Versiune revizuită sub titlul: Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe, în RL 5 (2001), p.20-21.

5.64. Paul Celan. Biographie und Interpretation , in Paul Celan. Biographie und Interpretation/ Biographie et interprétation, Hartung-Gorre/ Editions Suger/ Polirom, Konstanz/Paris/Iași 2000, p. 98-118 (vezi 2.12). Reluat în: Cercetarea literară azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea, volum îngrijit de Liviu Papadima și Mircea Vasilescu, Ed. Polirom, Iași 2000, p. 194-198

5.65. Celan, der Emigrant , în Jakob-und-Wilhelm-Grimm-Preis des Deutschen Akademischen Austauschdienstes 2000, Deutscher Akademischer Austauschdienst, Bonn 2000, p. 16-28.

5.66.”Deutschsprachige Judendichtung aus Czernowitz”, in Unverloren. Trotz allem. Paul Celan-Symposium in Wien 2000 , hrsg. von Hubert Gaisbauer, Bernhard Hain, Erika Schuster, Mandelbaum Verlag, Wien 2000, S. 62-81. Reluat în: Les écrivain juifs autrichiens (du Vormärz à nos jours) , éd. par Jürgen Doll, La Licorne, Poitiers 2000, p. 253-269.

5.67. Ein deutsch-österreichischer Missionär in Halb-Asien: Karl Emil Franzos, in Ambivalenz des kulturellen Erbes. Vielfachkodierung des historischen Gedächtnisses , hrsg. von Moritz Csaky und Klaus Zeyringer, Studien Verlag, Innsbruck /Wien /München 2000, p.151-164. Versiune franceză sub titlul: Le voyage colonisateur de Karl Emil Franzos en Semi-Asie, in “Cultures d’Europe Centrale” [Le voyage dans les confins, textes réunis par Delphine Bechtel et Xavier Galmiche], No 3 (2003), p. 23-42.

4.68. Bürger Franzos , în “Arcadia”, Bd. 35, Heft 2 (2000), p. 295-317.

5.69. Dezastre, rezistență și “transcendență iudaică”. Insemnări despre opera lui Norman Manea , în Contribuția scriitorilor evrei la literatura română , coord. de Henri Zalis, Caietele “Viața Românească” nr. 2 (2001), p.131-139; versiune germană sub titlul Desaster, Widerstand und “jüdische Transzendenz”. Zum Werk von Norman Manea, in Erinnerte Shoah. Die Literatur der Überlebenden, hrsg. von Walter Schmitz, Thelem, Dresden 2003, p. 385-395.

5.70. Imposibila “fuziune a orizonturilor” , prefață la Jean Bollack: Sens contra sens. Cum citim? , Ed. Polirom, Iași 2001, p. 5-10.

5.71. “Gedächtnisort” Maghrebinien. Eine Lesehypothese, in Die Verortung von Gedächtnis , hrsg. von Moritz Csaky, Peter Stachel, Passagen Verlag, Wien 2001, p. 151-162; reluat sub titlul Maghrebinien - Ein Gedächtnisort ex negativo, in “Austriaca” nr. 54 (2002), p. 11-24 ; versiune românească sub titlul Memoria “Maghrebiniei ” lui Rezzori. O ipoteză de lucru, în Cultura memoriei în Europa Centrală, coord. de Ciprian Vâlcan, Ilinca Ilian, Editura Universității de Vest, Timișoara 2005, p. 45-58.

5.72. Von Bildungsbürger zum Intellektuellen. Zum Profil der “Czernowitzer Zivilisation”, in “Wörter stellen mir nach, ich stelle sie vor”. Dokumentation des Ludwigsburger Symposium “100 Jahre Rose Ausländer”, hrsg. von Michael Gans, Roland Jost, Harald Vogel, Schneider Verlag Hohengehren, Baltmannsweiler 2002, p.33-38. Versiune prescurtată și revizuită sub titlul Bemerkungen zur Czernowitzer Zivilisation in “Czernowitz war ein Familienbegriff”. Jüdisches Leben in Europa vor der Schoah und dessen Einfluß in Israel heute, hrsg. von Andrea Peschel, Heinrich Böll Stiftung, Tel Aviv 2004, p. 31-36. Alte versiuni: Der Beitrag der Juden zur deutschen Kultur in Czernowitz, in Deutschland und seine Partner im Osten, hrsg. von Bernd Rill, Hanns-Seidel-Stiftung, München 2004, p. 137-146 ; Deutsch-jüdische Symbiose in der mitteleuropäischen Provinz : Bukowina, in Jüdische Welten in Osteuropa, hrsg.  von Annelore Engel-Braunschmidt, Eckhard Hübner, Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main 2005, p. 219-230.

5.73. Postfață  la Max Frisch: Homo faber , trad. de Mara Giurgiuca, Ed. Polirom, Iași / București 2002, p. 221-228.

5.74. Jüdische Identität bei Karl Emil Franzos. Glossen zu einem Manuskript aus dem Jahre 1868 , in Jüdische Identitäten in Mitteleuropa. Literarische Modelle der Identitätskonstruktion , hrsg. von Armin Wallas, Max Niemeyer Verlag, Tübingen 2002, p. 159-170; reluat sub titlul Identität - Akkulturation - Assimilation. Karl Emil Franzos auf der Suche der jüdischen Identität , in Globalism și dileme identitare. Perspective românești, ed. de Alexandru Zub și Adrian Cioflâncă, Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Iași 2002, p.256-266.

5.75. Postfață  la Max Frisch: Eu nu sunt Stiller , trad. de Ondine-Cristina Dascălița, Ed. Polirom Iași / București 2002, p.433-437.

5.76. ”Die Liebe zum Denken, die Freude zum Wagen”. Anmerkungen zur Valeriu Marcus Publizistik, in Valeriu Marcu: “Ein Kopf ist mehr als vierhundert Kehlköpfe”. Gesammelte Essays, (vezi 2.13.), Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 2002, S. 9-21.

5.77. Cuvînt înainte la ediția în limba română la Proză din cealaltă viață. Friedrich Hölderlin și apropiații săi, ediție originală de Alain Preaux, trad. de Irina Airinei, Ed. Compania, București 2002, p. 7-11.

5.78. Bukowina als Symptom. Marginalien zu Mariana Hausleitners Buch “Die Rumänisierung der Bukowina”, in Nation und Nationalismus in Europa. Kulturelle Konstruktion von Identitäten (Festschrift für Urs Altermatt) , hrsg. von Catherine Bosshart-Pflüger, Joseph Jung und Franziska Metzger, Verlag Huber, Frauenfeld/Stuttgart/Wien 2002, S. 481-490. Versiune românească: Paradigma bucovineană , în “22”, nr. 631/15 (2002), p. 12-13.

5.79. Schmuggelware. Zur biographischen Wende in der Celan-Forschung, in Stundenwechsel. Neue Perspektiven zu Alfred Margul-Sperber, Rose Ausländer, Paul Celan, Immanuel Weissglas  (vezi 2.14), Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Hartung-Gorre Verlag, Paideia, Iași/Konstanz/București 2002, p. 143-164. Reluat în: Lectures d’une oeuvre. Die Niemandsrose, Paul Celan , coord. par Marie-Hélène Quéval, Editions du Temps, Nantes 2002, p. 67-88; versiuni românești prescurtate: sub titlul Marfă de contrabandă în RL 35 (2003), p. 26-27; sub titlul Paul Celan. Biografia din textul poetic în “Paradigma”, nr. 3-4 (2004), p. 1-2, 20-21.

5.80. Czernowitz: der imaginierte “Westen im Osten”, in Transnationale Gedächtnisorte in Zentraleuropa , hrsg. von Jacques Le Rider, Moritz Csaky, Monika Sommer, Studien Verlag, Innsbruck/Wien/München/Bozen 2002, S. 79-98.

5.81. Postfață  la Max Frisch: Numele meu fie Gantenbein , trad. de Ondine-Cristina Dăscălița, Ed. Polirom Iași / București 2003, p.353-356.

5.82. Ein Literatenstreit in Czernowitz (1939-1940), in “Études germaniques”, 58e année, 2 (2003), p. 363-377.

5.83. O scriere “anonimă” a lui Leon Rosenzweig (I, II), in SAHIR VIII (2004), p. 97-104 ; SAHIR IX (2005), p. 41-43.

5.84. Intre “culmile artei” și “mocirlele sexului”. Reflecții asupra lumii “pianistei” Erika Kohut, in SL 7-9 (2003), p. 232-240.

5.85. Paul Langfelder; Lothar Rădăceanu; Tudor Vianu, in Internationales Germanistenlexikon 1800-1950, hrsg. von Christoph König, Verlag Walter de Gruyter, Berlin/New York 2003, vol. II, p. 1058-1059, vol. III, p. 1455-1456, p. 1940-1942.

5.86. Politik, Öffentlichkeit und Geld in der kakanischen Provinz. Eine Affaire im Czernowitz des beginnenden 20. Jahrhunderts, in Brücken schlagen. Studien zur deutschen Literatur. Festschrift für George Guțu (vezi 2.15), IKGS Verlag, München 2004, p. 91-103 ; reluat în « …zwischen dem Osten und dem Westen Europas ». Deutschsprachige Presse in Czernowitz bis zum Zweiten Weltkrieg, hrsg. von Susanne Marten-Finnis und Walter Schmitz, Thelem, Dresden 2005, S. 3-12.

5.87. Städtische und nationale Nachbarschaften im Spiegel der Literatur, in Europa im Wandel. Literatur, Werte und europäische Identität, hrsg. von Birgit Lermen und Miroslaw Ossowski, Konrad Adenauer Stiftung, Sankt Augustin 2004, S. 219-234 ; versiune prescurtată sub titlul Über “Nachbarn” und “Fremde”. Der “Prozess der Zivilisation” und sein Scheitern in einem Roman von Aharon Appelfeld, in Schauplatz Kultur-Zentraleuropa. Transdisziplinäre Annäherungen. Festschrift für Moritz Csaky, hrsg. von Johannes Feichtinger, Elisabeth Grossegger, Gertraud Marinelli-König, Peter Stachel, Heidemarie Uhl, Studien Verlag, Innsbruck/München/Bozen 2006, S. 335-344.

5.88. Deutsch in Rumänien, in “Deutsch-Rumänische  Hefte ”, Jhrg. VII, H.2 (2004), p. 3-6.

5.89. Postfață la Theodor W. Adorno : Teoria estetică (vezi 3.17), Ed. Paralela 45, Pitești/București 2005, p. 471-482.

5.90. Czernowitz 1892. Die « nationale » Wende in der Bukowiner Innenpolitik aus Wiener Sicht, in Grenzregionen der Habsburgermonarchie im 18. und 19. Jahrhundert. Ihre Bedeutung und Funktion aus der Perspektive Wiens, hrsg. von Hans-Christian Maner, Lit-Verlag, Münster 2005, S. 89-101 ; versiune revizuita sub titlul Czernowitz 1892. Die imagologische Projektion einer Epochenschwelle, in Räume und Grenzen in Österreich-Ungarn 1867-1918. Kulturwissenschaftliche Annäherungen, hrsg. von Wladimir Fischer, Waltraud Heindl, Alexandra Millner, Wolfgang Müller-Funk, Francke Verlag, Tübingen 2010, S. 35-48.

5.91. Der Tag : Rose Ausländers Publikationsorgan in Czernowitz, in « Gedichte » de Rose Ausländer, coord. par Jacques Lajarrige et Marie-Hélène Queval, Editions du Temps, Nantes 2005, p. 27-42.

5.92. Die Czernowitzer Gemeinschaft (1928-1930). Zur Bestandaufnahme des “kulturellen Feldes” deutscher Sprache in der Bukowina der Zwischenkriegszeit, in “Deutsche Vierteljahresschrift für Literaturwissenschaft und Geistesgeschichte”, 79. Jhrg., H.4 (2005), S. 634-652; reluat în Benachrichtigen und Vermitteln. Deutschsprachige Presse und Literatur in Ostmittel- und Südosteuropa im 19. und 20. Jahrhundert, hrsg. von Mira Miladinovic Zalaznik, Peter Motzan und Stefan Sienerth, IKGS Verlag, München 2007, S. 205-222.

5.93. « Eislaken auf Transnistriens Feldern ». Shoah und Transnistrien in der Lyrik der Czernowitzer Dichter, in Der Maler Arnold Daghani, hrsg. von Helmut Braun und Deborah Schulz, Zu Klampen Verlag, Springe 2006, S. 158-167 ; reluat sub titlul Die Erinnerung an den Holocaust in der Bukowina, in Akademie gemeinnütziger Wissenschaften zu Erfurt. Klassensitzungsvorträge 2000-2004, hrsg. von Klaus Manger, Erfurt 2006, S. 207-225.

5.94. Nachwort la Ilana Shmueli : Ein Kind aus guter Familie. Czernowitz 1924-1944,  Rimbaud Verlag, Aachen 2006, S. 98-111 ; versiune extinsă sub titlul: Mythos Czernowitz  în « Österreichische Zeitschrift für Volkskunde », Bd. LXI (Neue Serie), H. 4 (2007), p. 415-428 ;  reluat sub titlul Zum mystifizierten Erinnerungsraum Bukowina în Die « Wahrheit » der Erinnerung, hrsg. von Eleonore Lappin & Albert Lichtblau, Studien Verlag, Innsbruck 2008, p. 132-141.

5.95. Paul Celan und Walter Benjamin, in  « Czernowitz bei Sadagora ». Identitäten und kulturelles Gedächtnis im mitteleuropäischen Raum (vezi 2.18), Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Hartung-Gorre Verlag, Iași/Konstanz 2006, p. 203-214 ; reluat în Zwischeneuropa-Mitteleuropa. Sprache und Literatur in interkultureller Konstellation, hrsg. von Walter Schmitz in Verbindung mit Jürgen Joachimsthaler, Thelem, Dresden 2007, S. 266-275.

5.96. Celan (Paul), în Dictionnaire du monde germanique, éd. par Michel Espagne, Elisabeth Decultot, Jacques Le Rider, Editions Bayard, Paris 2007, p. 172-173.

5.97. « Du bist ein Deutscher. Deutscher mosaischen Glaubens » - Zum Deutschnationalismus von Karl Emil Franzos, in Karl Emil Franzos. Schriftsteller zwischen den Kulturen, hrsg. von Petra Ernst, Studien Verlag, Innsbruck/Wien/Bozen 2007, p. 51-58. Reluat sub titlul Deutschnationalismus und österreichische Mission in « Halb-Asien ». Karl Emil Franzos und die Rumänen, în Spuren eines Europäers. Karl Emil Franzos als Mittler zwischen den Kulturen, hrsg. von Amy-Diana Colin, Elke-Vera Kotowski, Anna-Dorothea Ludewig, Georg Olms Verlag, Hildesheim/Zürich/New York 2008, S. 127-138.

5.98. Aderca, Felix ; Benador, Ury ; Bercovici, Israil ; Botosani ; Bucovina ; Călugăru, Ion ; Câmpulung Moldovenesc ; Chernivtsi ; Crohmălniceanu, Ovid. S. ; Ebner, Mayer ; Gertsa ; Peltz, Isac ; Rădăuți ; Siret ; Vatra Dornei ; Wald, Henri, in The YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe, ed. by Gershon David Hundert, Yale University Press, New Haven & London 2008, Volume 1 : p. 8, 147, 149, 220-221, 257-260, 286-287, 311-313, 367-368, 443, 589-590 ; Volume 2 : p. 1338, 1510, 1756,  1961-1962, 1992.

5.99. « es/ harzt, will nicht/ vernarben ». Paul Celan und Heinrich Heine, in Harry … Heinrich … Henri …Heine. Deutscher, Jude, Europäer,  hrsg. von Dietmar Goltschnigg, Charlotte Grollegg-Edler, Peter Revers, Erich Schmidt Verlag, Berlin 2008, S. 335-343.

5.100. Czernowitz, Cernauti, Tshernovtsi, Tshernivtsi : les représentations sociales d’une identité multiple, in Les villes multiculturelles en Europe centrale, éd. par Delphine Bechtel et Xavier Galmiche, Editions Belin, Paris 2008, p. 167-190.

5.101. Die kanonische Chance. Zum Verhältnis der deutschsprachigen Literatur Rumäniens zur binnendeutschen Literatur, in Minderheitenliteraturen – Grenzerfahrung und Reterritorialisierung. Festschrift für Stefan Sienerth, hrsg. von George Gutu, Ioana Craciun, Iulia Patrut, Paideia, Bucuresti 2008, p. 289-300.

5.102. Postfata, in Paul Celan : Meridianul si alte proze, EST-Samuel Tastet Editeur, Paris/Bucarest/Jerusalem, 2009, p. 87-114 ; versiune prescurtata in limba franceza sub titlul Réflexions sur le tournant celanien (en marge d’une traduction roumaine de la prose de Paul Celan), in « Continuum » [Tel Aviv], Nr. 6 (2009), p. 130-140.

5.103. Negative Galizien-Klischees in der Bukowiner Öffentlichkeit vor dem 1. Weltkrieg, in Historia sub specie aeternitatis. In honorem magistri Alexandru Zub, ed. de Victor Spinei si Gheorghe Cliveti, Ed. Academiei Romane/Ed. Istros, Bucuresti/Braila 2009, p. 339-352.

5.104. Liaisons dangereuses : Ernst Jünger und Valeriu Marcu, in Ernst Jünger – eine Bilanz, hrsg. von Natalia Zarska, Gerald Diesener, Wojciech Kunicki, Leipziger Universitätsverlag, Leipzig 2010, S. 418-431.

5.105. Zu den Gedichten Immanuel Weissglas’ im Österreichischen Literaturarchiv, in Immanuel Weissglas (1920-1979). Studien zum Leben und Werk, hrsg. von Andrei Corbea-Hoisie, Grigore Marcu, Joachim Jordan, Ed. Universitatii « Alexandru Ioan Cuza », Hartung-Gorre Verlag, Iasi/Konstanz 2010, S. 13-38.

 

6. Recenzii, comentarii, note de lectură, opinii (selectiv)

6.1. Pentru o istorie a culturii românești , în CL 17 (1973).

6.2. Const.Ciopraga: Personalitatea literaturii române , în TR 49 (1974).

6.3. Istoria literară ca provocare , în A 2 (1975).

6.4. Despre critica ideilor literare , în TR 60 (1975).

6.5. O nouă paradigmă în cercetarea literaturii, în "Echinox" 4-5 (1975).

6.6. Discuția metodelor , în A 7 (1975).

6.7. Hertha Perez: Tradition und Neuerung im deutschen Roman, în "Volk und Kultur" 7 (1975).

6.8. Estetica receptării  , în A 10 (1975).

6.9. Werner Krauss: Probleme fundamentale ale științei literaturii, în RITL 3 (1975)

6.10. "Schiță pentru o estetică posibilă” , în TR 74 (1975).

6.11. Mihai Eminescu: Der Abendstern  , în CREL 4 (1975).

6.12. Sincronism și metodă  , în CL 2 (1976).

6.13. Comparatisme allemand: "Arcadia" , în CREL 1 (1976).

6.14. I.Constantinescu: Moștenirea modernilor , în RITL 2 (1976).

6.15. Ignat Florian Bociort: Teoria progresului literar-artistic, în ALIL 25 (1976).

6.16. Filologie clandestină  , în A 7 (1976).

6.17. Manon Maren–Grisebach: Methoden der Literatur-wissenschaft, în ST 3 (1976).

6.18. Manfred Naumann & alii.: Gesellschaft, Literatur, Lesen, în CREL 2 (1976).

6.19. Ricarda Huch: Romantismul german, în RITL 3 (1976).

6.20. De la critica literară la știința literaturii , în A 11 (1976).

6.21. Siebenbürger deutsche Presse über die Rumänen , în TR 110 (1977).

6.22. Winfried Schröder & alii.: Französische Aufklärung , în CREL 2 (1977).

6.23. Klaus Henning Schroeder: Die Geschichte vom trojanischen Krieg în der älteren rumänischen Literatur , în CREL 3 (1977).

5.24. Centenar Hermann Hesse  , în C 39 (1977).

6.25. Peter Szondi: Einführung în die literarische Hermeneutik , în CREL 4 (1977).

6.26. Hertha Perez & alii.: Anthologie der deutschen Lyrik im 20.Jahrhundert , în CL 2 (1978).

6.27. Alexandru Duțu: Cultura română în civilizația europeană modernă , în TR 134 (1978).

6.28. Silvian Iosifescu: Mobilitatea privirii, în RITL 2 (1978).

6.29. Elisabeth Frenzel: Motive der Weltliteratur , în ST 5 (1978).

6.30. Hans Robert Jauß: Über den Grund des Vergnügens am komischen Helden, în CREL 3 (1978).

6.31. Hans Robert Jauß: Ästhetische Erfahrung und literarische Hermeneutik , în CREL 4 (1978).

6.32. Thomas Mann și refuncționalizarea mitului , în A 2 (1979).

6.33. Wolfgang Iser: Der Akt des Lesens, în RITL 1 (1979).

6.34. Zoran Konstantinovic & alii.: Expressionismus im europäischen Zwischenfeld , în CREL 2 (1979).

6.35. Fritz Schalk:Studien zur französischen Aufklärung , în CREL 2 (1979).

6.36. Al.Călinescu: Perspective critice , în D 68 (1979).

6.37. Silvian Iosifescu: Reîntîlniri cu France și Shaw , în CL 6 (1979).

6.38. Botho Strauß sau teatrul irealității imediate , în AR 5-6 (1979).

6.39. Krista Zach: Orthodoxe Kirche und rumänisches Volksbewußtsein im 15.bis 18.Jahrhundert , în AIIA 16 (1979).

6.40. Cazul Wallraff , în C 8 (1980).

6.41. Ioana Mărgineanu: Frank Wedekind , în CREL 1 (1980).

6.42. Tudor Arghezi in deutscher Sprache , în TR 181 (1980).

6.43. De la morală la delectare , în AR 8 (1980).

6.44. Din nou despre instrumentele de lucru , în C 30 (1980).

6.45. Adrian Marino: Hermeneutica lui Mircea Eliade , în A 7 (1980).

6.46. Ernst Jünger la 85 de ani , în C 39 (1980).

6.47. Hans Mayer: Deutsche Literaturkritik, în ST 7 (1980).

6.48. Adolf Armbruster: Dacoromano Saxonica , în TR 191 (1980).

6.49. Un "Simplicissimus dace" , în CREL 4 (1980).

6.50. N.Tertulian: Experiență, artă, gîndire, în ALIL 27 (1979/1980).

6.51. Felix Karlinger: Märchen der Welt , în RITL 1 (1981).

6.52. Joseph Strelka: Methodologie der Literaturwissenschaft, în "Limbă și literatură“ 1 (1981).

6.53. Marian Popa: Geschichte der rumänischen Literatur, în TR 204 (1981).

6.54. Mircea Dinescu: Unter der billig gemieteten Sonne , în TR 205 (1981).

6.55. Izgonirea lui Arlechino , în AR 9-10 (1981).

6.56. Istoria în libertate , în RL 26 (1981).

6.57. Peter Motzan: Die Rumäniendeutsche Lyrik nach 1944 , în TR 208 (1981).

6.58. Stiința literaturii dincolo de simple intenții, în "Viața studențească" 31 (1981).

6.59. "Zlatna" von Martin Opitz in rumänischer Sprache, în TR 211 (1981).

6.60. Roman Ingarden – o ipoteză teoretică asupra spectacolului teatral , în AR 11-12 (1981).

6.61. Dietrich Sommer & alii.: Funktion und Wirkung , în "Viitorul social" 4 (1981).

6.62. Minima moralia , în A 9 (1981).

6.63. Din nou despre estetica receptării , în CC/VR 12 (1981).

6.64. Un brechtian de București , în AR 13-15 (1981).

6.65. Cornelia Andriescu: Robert Musil și romanul modern, în CL 11 (1982).

6.66. Dieter Schlenstedt & alii.: Literarische Wiederspiegelung , în ALIL 28 (1981/1982).

6.67. La o comemorare:"Die Weltbühne" , în A 2 (1983).

6.68. Adrian Marino: Littérature roumaine, littératures occidentales , în TR 242 (1983).

6.69. Un scriitor german de origine română:Valeriu Marcu , în RL 22 (1983).

6.70. Richard Brinkmann:Wirklichkeit und Illusion , în AUI 29 (1983).

6.71. "Jucătorul" Caragiale , în CL 1 (1984).

6.72. In atelierul lui Kafka , în RL 50 (1984).

6.73. Weltliteratur im 20.Jahrhundert , în ALIL 29 (1983/1984).

6.74. Manfred Fischer: Nationale Images als Gegenstand vergleichender Literaturgeschichte , în idem.

6.75. Două antologii de proză românească  , în SL 287-288 (1985).

6.76. Eine kritische Ausgabe von Goethes Werken , în TR 293 (1985).

6.77. Das Werk Mihai Eminescus im Spiegel der deutschen Kritik, în TR 294 (1985).

6.78. Nikolaus Sombart: Jugend in Berlin, în TR 299 (1985).

6.79. Fundoianu și lirismul inaderenței , în CL 9 (1985).

6.80. Tradiție și inovație în viziunea lui Jauß , în RITL 1 (1985).

6.81. "Provincia omului" , în RL 46 (1985).

6.82. Rumänische Erzähler in deutscher Sprache, în TR 305 (1985).

6.83. Rudolf Simek: Lexikon der germanischen Mythologie, în AIIA 22/2 (1985).

6.84. Gegenseitige Einflüsse deutscher und jüdischer Kultur , în idem.

6.85. Weimars Ende. Prognosen und Diagnosen in der deutschen Literatur und politischen Publizistik , în idem.

6.86. In jenen Tagen. Schriftsteller zwischen Reichstagsbrand und Bücherverbrennung , în idem.

6.87. Tinerețea lui Paul Celan , în RL 9 (1986).

6.88. Rumänisch-deutsche Sprachinterferenzen, în TR 308 (1986).

6.89. Die frühen Gedichte von Tristan Tzara  în TR 311 (1986).

6.90. Marin Sorescu in deutscher Sprache, în TR 317 (1986).

6.91. Teoria experienței estetice în versiune (cvasi)-definitivă, în RITL 2-3 (1986).

6.92. O răscruce în eminescologie , în A 11 (1986).

6.93. Das Rumänenbild im deutschen Sprachraum , în TR 328 (1986).

6.94. Rumänistik in der Diskussion , în TR 353 (1987).

6.95. Eminescu în critica germană , în ALIL 30-31 (1985/1987).

6.96. Epische Stoffe des Mittelalters , în idem.

6.97. Israel Chalfen: Paul Celan. Eine Biographie seiner Jugend , în idem.

6.98. Die Bukarester Jahre Paul Celans , în TR 359 (1988).

6.99. Brecht, după 90 de ani , în C 12 (1988).

6.100. Peter Motzan: Lesezeichen , în TR 363 (1988).

6.101. Pași spre o "reîntemeiere estetică" , în RL 19 (1988).

6.102. Lateinische Renaissancedichtung auf rumänischem Boden , în TR 371 (1988).

6.103. Hans Ulrich Gumbrecht, K.Ludwig Pfeiffer: Stil , în AUI 34 (1988).

6.104. O antologie a avangardei românești, în RL 14 (1989).

6.105. La sociologie de la culture française, în TR 386 (1989).

6.106. Lectură și dialog , în CL 4 (1989).

6.107. Poetică și comparatism , în CL 5 (1989).

6.108. Traduceri, difuziune, receptare , în D 131-132 (1989).

6.109. Eminescu în spațiul de limbă germană , în CL 6 (1989).

6.110. Ce (ne)(mai) rămîne , în CP 48 (1990).

6.111. "Alle Dichter sind Juden" , în CP 9 (1991).

6.112. Clișee, tabuuri, prejudecăți , în CP 10 (1991); versiune în limba germană în “Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik” 2 (1994), p.91-94.

6.113. Spre încă un Istrati , în C 24 (1991).

6.114. Celan “înainte de Celan”, în RL 38 (1991); deasemenea în Kulturlandschaft Bukowina  (vezi 1.6.), p. 270-272.

6.115. Miracolul bucovinean, în CIE 9, 10 (1992).

6.116. Jacques Le Rider: Mitteleuropa , în SODV 2 (1995), p.181-183.

6.117. Hans-Peter Krüger: Perspektivenwechsel. Autopoiese, Moderne und Postmoderne im kommunikationsorientierten Vergleich, în CREL 1-2 (1995), p.316-319.

6.118. Proiectul de trecut, în V 10 (1996), p. 21-22.

6.119. Ultimul Jauss, în RL 13 (1997), p.20-21.

6.120. Despre luciditate și consecvență morală, în M 42 (1997). Reluat în Geo Serban (ed.): Sebastian sub vremi , Universal Dalsi, București 1999 [Caietele culturale “Realitatea evreiască”], p. 307-309.

6.121. Exercițiul riscant, liber și riguros al filosofiei, în M 54 (1998)

6.122. Celan în coliba lui Heidegger. Trei întîlniri, două poeme și o scrisoare, în RL 14 (1998), p.20-22. Versiune revizuită în Geo Șerban (ed.): “Ochiul meu rămîne să vegheze”. Paul Celan , Hasefer, București 1999 [Caietele culturale “Realitatea evreiască”], p.108-121.

6.123. Cristina Tudorică: Rumäniendeutsche Literatur (1970-1990), în “Sprachkunst” 1 (1998), p. 181-184. Versiune în limba română: în “Continent” 1(1999), p. 7-9.

6.124. Nimic despre imaginea României, în V 9 (1998), p.30-32.

6.125. Günter Grass, între Reich-Ranicki și Nobel , în OC 1 (2000), p. 12.

6.126. Un gînditor pentru secolul al XXI-lea , în OC 2 (2000), p. 13.

6.127. Moartea unui poet, în OC 11 (2000), p. 11.

6.128. Exilul, înainte și după exil, în OC 14 (2000), p.10.

6.129. Kein “Bukowiner Poet” - Karl Emil Franzos , în “Zwischenwelten” [Viena] 2 (2000), p. 23-25. Versiune revizuită în Cécile Cordon und Helmut Kusdat (hrsg.), An der Zeiten Ränder. Czernowitz und die Bukowina: Geschichte, Literatur, Verfolgung, Exil , Verlag der Theodor Kramer Gesellschaft, Wien 2002, p. 45-52.

6.130. Un bilanț la sfîrșit de veac, în SL 427-429 (2000), p. 224-226.

6.131. Prima carte despre Ov. S. Crohmălniceanu , în OC 47 (2001), p. 11.

6.132. Un personaj, o epocă , în OC 51 (2001), p. 13.

6.133. Spre o istorie literară (realmente) alternativă , în T, 1 (2002), p. 8.

6. 134. Jüdische Autoren Ostmitteleuropas im 20. Jahrhundert , in SODV, 2 (2002), p. 207-208.

6.135. Memorii individuale , în OC 132 (2002), p. 8-9; reluat fragmentar în “Realitatea evreiască”, nr. 170-171 (2002), p. 11 ; reluat sub titlul Ideile « inoportune » ale lui Ion Ianoși, în Ion Ianoși 80, ed. de Aura Christi și Alexandru Ștefănescu, EuroPressGroup, București 2008, p.  76-79.

6.136. O poetă din Cernăuți, în OC 133 (2002), p. 12.

6.137. Vis și trezie la Walter Benjamin , în V 1 (2003), p. 83-86.

6.138. Pentru memoria culturală a secolului XX, în OC 181 (2003), p. 23.

6.139. Hermann Hesse - între Freud și Jung, în OC 208 (2004), p. 32.

6.140. Conivență și complicitate, în OC 218 (2004), p. 16.

6.141. Heidegger/Celan: între filologie și hermeneutică, în OC 224 (2004), p. 10.

6.142. Klaus Werner : Erfahrungsgeschichte und Zeugenschaft, in SODV, 4 (2004), p. 376-377.

6.143. Două germaniste de la Cluj, în OC 257 (2005), p. 10-11.

6.144. De la Friedrich Schlegel la Paul Celan, in T 6 (2005), p. 18-19.

6.145. Metafizica, hermeneutica, ontologie, în “Orizont”, an XVII, nr. 9 (2005), p. 10-11 ; nr. 10 (2005), p. 20, 30.

6.146. Pentru o “altfel” de istorie a Bucovinei, în T 9 (2005), p. 7 ; reluat sub titlul Mihai Stefan Ceausu : Parlamentarism, partide si elita politică în Bucovina habsburgică, in AIIA,  XLII (2005), p. 749-752.

6.147. History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19th and 20th Centuries. Volume I, ed. by Marcel Cornis-Pope and John Neubauer, in “Arcadia ”, Bd. 40 (2005), H. 2, S. 437-440.

6.148. Die Karpaten. Balthasar Hacquet und das vergessene Gebirge in Europa, hrsg. von Kurt Scharr, in “Spiegelungen”, H. 4, 1. (56.) Jhrg. 2006, S. 81-83.

6.149. Gabriel H. Decuble : Die hagiographische Konvention, in « Arheologia Moldovei », Anul XXIX (2006), p. 24-25.

6.150. Dialektik der Aufklärung, in « Album »/ « Der Standard », 26.-28. Mai 2007, S. 7

6.151. Cîteva note preliminare la o traducere românească din « Gespräch im Gebirg », în OC 378 (2007), p. 8-9.

6.152. Thomas Mann, temă cu variațiuni, în OC 409 (2008), p. 16.

6.153. Jüdisches Gedächtnis und rumänische Sprache. Norman Maneas immerwährendes Bekenntnis zur 'Ost-Ethik' und sein Dialog mit Saul Bellow und Leon Volovici, în „Jüdisches Echo“, vol. 57, (November 2008), p. 96-99.

6.154. History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19th and 20th Centuries. Volume II, ed. by Marcel Cornis-Pope and John Neubauer, in “Arcadia ”, Bd. 44 (2009), H. 1, S. 198-200.

6.155. Note despre Celan : traducător și tradus, in OC 521 (2010), p.

[6.156. Eine Idee von Czernowitz. Marianne Hirsch, Leo Spitzer : Ghosts of Home, in HABSBURG, H-Net Reviews, (June 2010).]

 

7. Traduceri în reviste (selectiv)

7.1. Hans Robert Jauß: Cititorul ca instanță a unei noi istorii literare, în V 4,5 (1976).

7.2. Hans Robert Jauß: Istoria literară ca provocare a științei literaturii, în VR/CC 10 (1980), p.155-176.

7.3. Franz Theodor Csokor:Corespondență  , în SL 246-247 (1981), p.49-60.

7.4. Valeriu Marcu: Epistolar; idem: Panait Istrati și farmecele Bizanțului; idem: Lenin la Zürich. O amintire (împreună cu Sorin Antohi), în SL 284-286 (1984), p.164-187.

7.5. Hans Robert Jauß: De la Combray la Konstanz , în RITL 2-3 (1986), p.256-262.

7.6. Jürgen Habermas:Trei teze privind urmările Scolii de la Frankfurt, în SL 289-291 (1986), p.49-52.

7.7. Heinrich Vormweg: Critica literară nu este știință , în T 3, 4 (1995).

7.8. Mathias Buth : Germania ca națiune culturală, in OC 1/258 (2005), p. 14-15.

 

8. Diverse (selectiv)

8.1. Ritterspiele Kiefersfelden  , în "Alma Mater" 8-9 (1971).

8.2. Scoala de la Konstanz , în RL 13 (1981).

8.3. Le X-e Congrès de l'AILC , în ST 10 (1983).

8.4. Cu Jürgen Habermas despre dialog și comunicare , în SL 289-291 (1986).

8.5. Convorbiri critice la Marbach  , în CP 9 (1990).

8.6. In vizită la Ernst Jünger , în CP 20, 21 (1990); reluat ca postfață la Ernst Jünger: Pe falezele de marmură , Ed. Paralela 45, Pitești/București 2002, p. 121-127; versiune germană: Überlingen 1988. Eine Begegnung, în "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien", 6.Juni ???(1997)

8.7. Czernowitz, mon amour , în CP 40 (1991). Versiune în limba germană în Judaeo-Slavica et Judaeo-Germanica. Festschrift Professor Jacob Allerhand , ed. by Wolf Moskowicz, The Hebrew University of Jerusalem, Center for Slavic Languages and Literatures,Jerusalem-Vienna 2001, p. 215-221 ; versiune germană revizuită în Europa erlesen. Czernowitz, hrsg. von Peter Rychlo, Wieser Verlag Klagenfurt 2004, p. 269-282.

8.8. Ideologie românească  , în CP 4 (1992).

8.9. Naționalism si antisemitism , în CP 14 (1992).

8.10. Darul , în Liceul Internat “Costache Negruzzi” Iași. Centenar , Iași 1995, p.164-167.

8.11. Zerstörung und Zerstreuung. Ein Gruppenbild aus dem Jahre 1935 und die dahinter verborgene Geschichte, prefață la Mirjam Bercovici-Korber: Was aus ihnen geworden sind. Jüdische Familiengeschichten aus Rumänien 1855-1995, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 1996, p.9-20.

8.12. Historia magistra vitae, prefață la Margit Bartfeld-Feller: Dennoch Mensch geblieben. Von Czernowitz durch Sibirien nach Israel 1923-1996, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 1996, p.11-16.

8.13. Ilie Minea. Ecouri academice ale trecerii în eternitate (în colaborare cu Ion Toderașcu), în Ilie Minea (1881-1943), volum îngrijit de Al. Zub, Ed. Universității "Al.I.Cuza", Iași 1996, p.191-204.

8.14. Rumänien (în colaborare cu Ondine-Cristina Dascălița) în Infonetz Literatur, hrsg. von Nadja Grössing & Brigitte Rapp, Übersetzergemeinschaft, Wien 1996, p. 311-348.

8.15. Orientul la Prut. Notații răzlețe pe/la "marginea" Balcanilor, în "Dilema" 221 (1997).

8.16. Antisemitismul - o permanență a istoriei est-europene?, în SAHIR 2 (1997), p.210-213.

8.17. Der Patriarch, prefață la Itzik Schwarz-Kara: Juden in Podu Iloaiei. Zur Geschichte eines rumänischen Schtetls, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 1997, p. 7-8.

8.18. Randolph Braham (ed.): The tragedy of Romanian Jewry; Hildrun Glass: Zerbrochene Nachbarschaft. Das deutsch-jüdische Verhältnis in Rumänien, în “Aschkenaz”, 2 (1997), p.537-541.

8.19. Cuvînt înainte  la Michael Köhlmeier: Rămîi peste noapte. Roman, trad. de Dan Stoica, Institutul european, Iași 1998, p.V-VII.

8.20. Abschied von der Geschichte, prefață la Die letzten vielleicht. Alte jüdische Menschen in Bukarest und Jassy, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 1998, p. 13-14..

8.21. Memorie individuală, memorie colectivă , în SAHIR 4 (1999), p.

8.22. “Spectrul” de la Sarajevo , cuvînt înainte la Urs Altermatt: Previziunile de la Sarajevo. Etnonaționalismul în Europa , Polirom, Iași 2000, p. 7-10.

8.23. A III-a Republică? , în OC 4 (2000), p. 4.

8.24. Despre banalitatea Răului și fragilitatea Binelui , în OC 6 (2000), p.15-16. Reluat in: SAHIR, 5 (2000), p. 370-374.

8.25. Scherzo , în OC 8 (2000), p.15-16.

8.26. Pălăriile lui Hans Castorp , în M, nr. 94 (2000), p. 8.

8.27. Hans Robert Jauss in Jassy, in Markus Bauer (Hrsg.): Zum Thema Mitteleuropa. Sprache und Literatur im Kontext , Hartung- Gorre Verlag, Konstanz 2000, S.330-331.

8.28. “Zuckungen” des “Kreatürlichen”, prefață la Bernhard und Laura Horowitz mit Edith Pomeranz: Stimmen der Nacht. Gedichte aus der Deportation in Transnistrien, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 2000, p.8-9.

8.29. La polul opus indiferenței , în OC, 49 (2001), p. 11. Reluat in: SAHIR, 6 (2001), p. ?

8.30. Cuvînt înainte  la Iancu Brauștein: Evreii în prima universitate din România , Edit. DAN, Iași 2001, p. V-VI.

8.31. Cultura memoriei în a “treia” Europă , în “DeWest”, Nr. 32 (2001), p. 2.

8.32. Spectre  și fantasmagorii , în OC, 79 (2001), p. 13-14.

8.33. Qui bene amat, bene castigat , in OC, 83 (2001), p. 16.

8.34. Paul Celan la Ierusalim., în Intilniri la Ierusalim, ed. de Costel Safirman și Leon Volovici, Ed. Fundației Culturale Române, București 2001, p. 291-295.

8.35. Pedagogie discursivă în postistoria tranziției , în “22”, nr 624/8 (2002), p. 13-14.

8.36. Neînțelegerea , in OC, 140 (2002), p. 14-15.

8.37. Temperatura adolescenței, prefață la Luminița Grădinariu, Jurnalistică școlară. Manual pentru ariile curriculare “limba și comunicarea”, “om și societate” , Ed. Humanitas Educațional, București 2002, p. 7-8.

8.38. Cuvînt înainte  la Iancu Brauștein: Intreprinzători evrei în Moldova, Editura Junimea, Iași 2003, vol. I, p. V-VI.

8.39. Școala lui Adrian Marino, în OC 186 (2003), p. 6.

8.40. Ist “politische Korrektheit” in den Transitionsgesellschaften Mitteleuropas gefragt? Zu einigen rumänischen Beispielen, in Birgit Lermen/Milan Tvrdik (hrsg.): Brücke zu einem vereinten Europa. Literatur, Werte und Europäische Identität, Konrad-Adenauer-Stiftung Prag, 2003, p. 229-238; versiune românească revizuită și adăugită: De la Paulescu la Weininger, cu un post-scriptum despre “corectitudinea politică”,  în OC 188 (2003), p. 13-15 ; versiune franceză : De Paulescu à Weininger. Suivi d’un post-scriptum à propos du « politiquement correct », in Mihai Dinu Gheorghiu (éd) : Littératures et pouvoir symbolique, Editura Paralela 45, Pitesti 2005, p.180-188.

8.41. Cuvînt înainte la Iancu Brauștein: Evreii în prima universitate din România. Medici și farmaciști (1881-1948), Editura “Gr.T. Popa”, Iași 2004, p. VII.

8.42. Valoarea nu poate fi decretată în funcție de domiciliu, în “Suplimentul de cultură”, nr. 17 (2005), p. 10.

8.43. Cuvînt înainte la Axel Azzola :Istorii biblice evreiești și altele, povestite altminteri, Editura Hora, Sibiu 2005, p. 7-9.

8.44. In loc de recenzie la Pentru Europa, ediția a doua, în “22”, Nr. 786 (2005), p. 13.

8.45. Gedächtnisort Transnistrien im rumänischen Kommunismus / Post-kommunismus, in : Europa im Wandel. Literatur, Werte und Europäische Identität,  hrsg. von Michael Braun, Birgit Lermen, Lars Peter Schmidt, Klaus Weigelt,  Konrad-Adenauer-Stiftung, St. Augustin 2005, p. 79-90.

8.46. O lecție a dialogului, în Georg Löwendal 1897-1964. Pictorul Bucovinei și al țăranului român, Catalogul expoziției de la Institutul Cultural Român din Viena, noiembrie-decembrie 2007, p. 9, 11.

8.47. Ein Fenster gen Osten, în 20 Jahre « Wandel durch Austausch ». Festschrift für Prof. Dr. Dr. h.c. mult. Theodor Berchem, hrsg. von Christian Bode und Dorothea Jecht, Deutscher Akademischer Austauschdienst, Bonn 2007, p. 101-103.

8.48. Rumäniens Beitritt zur NATO und zur EU, în Quo vadis EU ? Osteuropa und die EU-Erweiterung, hrsg. von Iskra Schwarcz und Arnold Suppan, Lit-Verlag, Berlin 2008, p. 295-308.

 

9. Răspunsuri la interviuri și anchete

9.1. ”Dacă vom perpetua aceleași inerții sinucigașe, vom rămîne în continuare la marginea Europei” (Interviu de Florin Cântec) , în C 15 (1991).

9.2. “Terorismul rasial și terorismul social nu pot fi motivate reciproc”.(Interviu de Dan C.Mihailescu) , în LA&I 12 (1992)..

9.3. “Despre vechiul ideal ieșean al descentralizării”.(Interviu de Dorin Popa), în CIE 5 (1995).

9.4. “Cît de ușor poate fi rescrisă istoria”.(Interviu de Dorin Popa), în V 7 (1996), p.56-65.

9.5. Răspuns la ancheta Care credeți că este contribuția Bisericii Române Unite cu Roma la spiritualitatea, cultura, politica și istoria României?, în V 1 (1997). Reluat în volumul Un destin istoric: Biserica Română Unită, ed. de Iulian Boldea, Al. Cistelecan, Cornel Moraru, Virgil Podoabă, Tg. Mureș 1999, p. 277-278.

9.6. “Intelectualul român este marcat de obsesia Restaurației”(Interviu de Constantin Coroiu), în ALA 359 (1997).

9.7. Răspuns la ancheta Ce credeți că aparține Europei Centrale în geografia culturală a României?, în “A treia Europă” 1 (1997), p.13-15.

9.8. “In istoria noastră au fost multe dimineți pierdute”, (Interviu de Constantin Coroiu), în ALA 401 (1998); reluat sub titlul “Nu știu să fac decît ceea ce am învățat” în Constantin Coroiu: Paralele inegale, Polirom, Iași 2003, p. 141-155.

9.9. “Nu aspir la gloria locală”, (Interviu de Nichita Danilov), în M 30 (1998).

9.10. “Pentru a fi recunoscuți trebuie să și muncim. Nu ne putem hrăni din gloria trecutului”, (Interviu de Val. P. Stancu), în “Revista română” 1 (1998).

9.11. “Izolați în cercul nostru strîmt, putem crede despre noi că sîntem genii”, (Interviu de Dana Nica și Bogdan Lupescu), în “Opinia studențească” 1 (1998).

9.12. Relația minoritate-majoritate după 1918 (Interviu de Rodica Palade) în “22”, 28 (1998) - Supliment “22 plus” 69 (1998), p. XI.

9.13. “Starea economică a României prăbușește orice vis de apropiere, oricît de patriotic ar fi el”(Interviu de Ovidiu Șimonca) în “Contrafort”, Nr. 7-8 (1998), p.14-15

9.14. Răspuns la ancheta “Cum apreciați activitatea Fundației Culturale Române?”  în “Dilema”, nr. 313 (1999), p. 9.

9.15. După “Herder”, “Jacob și Wilhelm Grimm” (Interviu de Valeriu P. Stancu) , în “Revista română” 1 (2000), p. 3

9.16. Auf der Suche nach dem “Homo Bucovinensis ” (Interviu de Richard Reichensperger) , în “Der Standard” [Viena], 13 aprilie 2000, p. 15.

9.17. Răspuns la ancheta “Dinspre Iași spre satul planetar” în T, nr. 6 (2000), p. 3.

9.18. Răspuns la ancheta “Romanul românesc al secolului XX” în OC, 45-46 (2001), p. 9.

9.19. Răspuns la ancheta “Un caz de privatizare în cultură: Editura Minerva” , în “Familia”, nr. 1 (2001), p. 59.

9.20. “Ca să ajungi la Londra, trebuie să treci mai întîi prin Viena” (Interviu de Alex. Savitescu), în “Opinia studențească”, 120 (2001), p.8-9.

9.21. “Meine Motivation, mich mit deutschen Themen zu befassen” (Interviu  de Stefan Sienerth) , in SODV, 2 (2002), p. 159-172.

9.22. “Nu era mai bine să nu fi făcut nimic?” (Interviu de George Bondor) , în “Contrast”, 10-11-12 (2002), p. 10-12.

9.33. Răspuns la ancheta “Premiile literare” în V, 2-3 (2003), p.50-51.

9.34. Răspuns la ancheta “Elite și/sau elitism?”, în OC, 249 (2004), p.12-13.

9.35. “Ministerul Culturii s-a blamat iremediabil” (Interviu de Alex. Savitescu), în “ Suplimentul de cultură”, nr. 7 (8-14 ianuarie 2005), p. 8-9.

9.36. Răspuns la ancheta “Editura Polirom - 10 ani ”, în catalogul “Editura Polirom - 10 ani”, Iași 2005, p. 9.

9.37. Răspuns la ancheta “Un brand numit România”, în Suplimentul revistei “Cuvântul”, nr. 5 /335 (2005), p. 2.

9.38. “Micuțul David în confruntare cu Goliath-ul sistemului” (Interviu de Doris Mironescu), în D 1 (serie nouă 2005), p. 2-8 ; reluat in Literatură, arte, idei în Alma Mater/Dialog 1969-1990. Indice bibliografic, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2005, p. 27-38

9.39. “Am făcut parte dintr-o involuntară diplomație culturală” (Interviu de Alex. Savitescu) în “ Suplimentul de cultură”, nr. 36 (30 iulie-5 august 2005), p. 2.

9.40. Răspuns la ancheta “Diagnostic de țară : România înaintea intrării în Uniunea Europeană ”, în “Altitudini. Cultură și societate”, nr. 1 (martie 2006), p. 9-10.

9.41. Răspuns la ancheta “Despre condiția traducerii și statutul traducătorului în cultura română”,  în “Cuvântul”, nr.6/348 (2006), p. 15.

9.42. (Interview von Alfred Gerstl) in “David. Jüdische Kulturzeitschrift », 18. Jhrg., nr. 70 (Sept. 2006), p. 24-25.

 

*

* *

[Bio-bibliografie]


10. Articole de dicționar

10.1. Andrei Corbea, în Nicolae Busuioc: Scriitori ieșeni contemporani, Ed. Junimea, Iași 1997, p. 130-131; versiune actualizată în Nicolae Busuioc: Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar, Ed. Vasiliana, Iași 2002, p. 125-126 ; versiune actualizata în Nicolae Busuioc, Fl. Busuioc: Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, Editia a III-a revazuta si adaugita, Ed. Vasiliana 2009, p. 192-194.

10.2. Andrei Corbea, în Ion Bogdan Lefter: Romanian Writers of the ‘80s and ‘90s. A concise dictionary, Ed. Paralela 45, Pitești/Brașov 1999, p.74-76; versiune actualizată în limba română în Ion Bogdan Lefter: Scriitori români din anii ‘80-’90. Dicționar bio-bibliografic., Ed. Paralela 45, Pitești/Brașov/București 2000, vol. 1, p. 157-1510.

10.3. Andrei Corbea , în Irina Petraș: Panorama criticii literare românești 1950-2000 - critici și istorici literari, teoreticieni, eseiști, esteticieni , Casa Cărții de Știință, Cluj 2001, p. 211.

10.4. Andrei Corbea Hoisie , în Who’s who? România , Pegasus Press, București 2002, p 148.

10.5. V.[ictor] D.[urnea] : Andrei Corbea, în Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București 2004, p. 374-375.

 

11. Recenzii (selectiv)

11.1. Liviu Cotrău: Estetica receptării și orizontul ultim, în “Transilvania” 2 (1984).

11.2. Adrian Marino:Receptare, experiență estetică, hermeneutică, în “Tribuna” 15 (1984).

11.3. Lector: Interferențe culturale româno-germane , în RL 22 (1987).

11.4. Dan Mănucă: Interferențe culturale româno-germane , în “Flacăra Iașului” 12669 (9.7.1987).

11.5. Adrian Marino: Studii literare româno-germane , în “Tribuna” 26 (1987).

11.6. Emmerich Reichrath:..........,în “Neuer Weg”......(1987), reluat în volumul Nicht nur Verrisse, Klausenburg 1991, p.63-67.

11.7. Tania Radu: Vitrina cărților , în “Flacăra” 210 (1987).

11.8. H.W.: Germanistische Beiträge , în “Die Woche” 1033 (1987).

11.9. B.Nussbächer: Interferențe culturale româno-germane , în “Neue Literatur” 10 (1987).

11.10. Ferdinand Engels: Contribuții ieșene de germanistică , în SODV 4 (1987).

11.11. Lucian Năstasă: Interferențe culturale româno-germane, în AIIA  XXIV/2 (1987).

11.12. Albert von Brunn: Interferențe culturale româno-germane, în “Germanisch-Romanische Monatsschrift” 1/2 (1989).

11.13. ***:Rumänisch-deutsche Interferenzen, în “Zeitschrift für Germanistik” 1 (1989).

11.14. Gerhard Damblemont: Komparatistik in Rumänien , în “Arcadia” 1.(1990).

11.15. Michael Astner: De la Torquemada la Vîșinski, via Himmler , în C 15 (1991).

11.16. Frauke Gerbig: Fluch des reinen Blutes , în “Abendzeitung” [München] (5.4.1991).

11.17. Wolfgang Schuller: Weitblickender Weltwanderer, în “Frankfurter Allgemeine Zeitung” 146 (27.6.1991).

11.18. Ulrich Hausmann: Wie die Schnecken ihr Haus. Die Vertreibung der Juden aus Spanien , în “Süddeutsche Zeitung” 193.(2.9.1991).

11.19. Hans-Martin Lohmann: Einheit durch Inquisition, în “Frankfurter Rundschau” (7.10.1991).

11.20. Konstantin Kaiser : Das Unrecht siegt immer. Spaniens Judenpogrom, în « Die Presse » (19/20.10.1991).

11.21. Armin Wallas: Valeriu Marcu, Die Vertreibung der Juden aus Spanien , în “Mnemosyne” [Klagenfurt] 12 (1991).

11.22. W.Theodor Elwert: Interferențe culturale româno-germane , în “Südost-Forschungen” 50 (110101), p.494-499.

11.23. Ion Negoițescu: O carte de Valeriu Marcu  , în “Apostrof” 1 (1992).

11.24. Ursula Homann: Bekehrung und Vertreibung. Als die Juden în Spanien ihr Refugium verloren, în “Das Parlament” [Bonn] 22-23 (22.5.1992).

11.25. Josef N. Rudel: Bücher mit Heimatklängen. , în “Die Stimme” [Tel Aviv] 512 (1992).

11.26. Sigurd Paul Scheichl: Kulturlandschaft Bukowina , în “Halbasien” [München] 2 (1992), p.105-109.

11.27. Heinz Stănescu: “Kulturlandschaft Bukowina” und “Fäden ins Nichts gespannt” , în SODV 1 (1993), p.25-30.

11.28. Romanița Constantinescu: Consolidări , în RL 39 (1993).

11.29. Radu Neculau: Fețele identității , în T 3 (1993).

11.30. Liviu Antonesei: Ego, alter, alter ego , în CL 9-10 (1993).

11.31. ***: Ego, alter, alter ego , în LA&I 41 (1993).

11.32. Val Condurache: Istoria literară ingrată, în “Evenimentul” 712(15.12.1993).

11.33. ***: Machiavelli, în LA&I 10 (1994).

11.34. Iacob Mârza: Machiavelli , în “Apulum” XXXI (1994), p. 559.

11.35. Andreea Deciu: Machiavelli și politica de stînga, în RL 6 (1995).

11.36. Ion Bogdan Lefter: O carte, un “caz”..., în CIE 9 (1995).

11.37. Virgil Nemoianu: Ego, Alter, Alter Ego, în “The Comparatist” 19 (1995), p.160-161.

11.38. Tania Radu: Despre “teme” , în LA&I 27 (1995).

11.39. Monica Spiridon: Temele dialogului , în “Luceafărul” 30 (1995).

11.40. Vitalie Ciobanu: Nedreptățitul Machiavelli, în “Contrafort” 13 (1995).

11.41. Ovidiu Nimigean: Praxisul și perfecțiunea, în CL 3 (1996).

11.42. Grete Tartler: Marginile ca "subconștient" al Europei, în RL 10 (1997).

11.43. Victor Neumann: Identitate central-europeană, în “Vineri” [“Dilema”], 5 (1998).

11.44. ***:Repere vechi și noi pe un atlas central-european, în “Adevărul”, 2502 (1998).

11.45. Gabriel Decuble: Bilanț cernăuțean, în M 2124 (1998)

11.46. Andreas Breitenstein: Jerusalem am Pruth. Czernowitz als Literaturstadt, în “Neue Zürcher Zeitung”, 159 (1998), p. 52.

11.47. Ulrich Schmidt: Mythos Czernowitz?, în “Kulturpolitische Korrespondenz” [Bonn], 1049 (1998), p.17-19.

11.48. Cristian Livescu: Creativitatea unui arhipelag de identități, în CL 7 (1998), p.25.

11.49. Böt: Der Czernowitz- Band. Materialien zum Mythos, in “Frankfurter Rundschau”, 12 Septembrie 1998.

11.50. Cassian Maria Spiridon: Paul Celan și a treia Europă, în CL 10 (1998), p.1.

11.51. Z. Ornea: Paul Celan si Bucovina natală, în RL 42 (1998), p.9

11.52. Andreas Cser: Versunkene Welt, în “Rhein-Neckar-Zeitung”, Nr.270, 21/22 noiembrie 1998.

11.53. Stelian Mândruț: Metropole und Provinzen in  Altösterreich , in “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXXVII (1998), p. 336-339.

11.54. Maria Ionita: Paul Celan si meridianul sau, în “Literary Research”, automne-hiver 1998, p. 78-80.

11.55. Karin Lambrecht: Metropole und Provinzen in Altösterreich, in “Siebenbürgische Semesterblätter”, 12 (1998), p. 133-134.

11.56. Lorand-Mihaly Deszpa : Metropole und Provinzen in Altösterreich,  in Buletinul «Ion Neculce», serie noua, 3, 1998, p. 174 - 178

11.57. Diana Adamek: Meridianul Celan , in “Apostrof”, 2 (1999), p. 14 ; reluat în Diana Adamek : Castelul lui Don Quijote, Ed. Limes, Cluj 2002, p. 120-121.

11.58. Sidi Gross: Jüdisches Stadtbild, în “Mitteilungsblatt des Irgun Olei Merkas Europa”[Tel Aviv], Nr. 144 (1999), p.5-6.

11.59. J.N.Rudel: Czernowitz. Jüdisches Städtebild, în “Die Stimme”, Nr. 599 (1999), p.4.

11.60. Wolfgang Schuller: Der Zauber des Zaddik wirkt nicht mehr, în “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Nr.141 (22. Juni 1999), p. 53.

11.61. Geo Vasile: Herald al insecurității metafizice , în RL 26 (1999), p.20.

11.62. Constantin Pricop: Paul Celan și “meridianul” său, în “Continent”, Nr.2-3-4 (1999), p. 15-19.

11.63. Sigurd Paul Scheichl: Der Nerv. Nachdruck einer expressionistischen Kultur- und Literaturzeitschrift des Jahres 1919., in “Mitteilungen aus dem Brenner-Archiv” 18 (1999), S.?

11.64. Emanuel Turczynski: Czernowitz. Jüdisches Städtebild , in “Südost-Forschungen”, Nr. 58(1999), p. 385-388.

11.65. C. Rogozanu: O știință nu tocmai veselă , în RL 5 (2000), p.6.

11.66. Liana Ionescu: “Trista știință” a lui Adorno , în OC 1 (2000), p.17.

11.67. Mihálycsa Erika: Német költészet Bukovinában , in “Korunk” [Cluj], 3 (2000), p. 76-80.

11.68. Sorin Radu Cucu: “Alle Dichter sind Juden”. Geografii culturale bucovinene , in “Orizont”, 11 (2000), p. 7

11.69. Bogdan Mihai Dascălu: Eu sunt Poezia! , in idem

11.70. Andreea Deciu: Poetul/omul Paul Celan , in RL 46 (2000), p. 19.

11.71. Peter Motzan: Czernowitz. Jüdisches Städtebild , in SODV, 4 (2000), p. 376-378.

11.72. Henri Zalis: Paul Celan în viziunea  exegeților europeni , in CIE, 4 (2001), p. 5.

11.73. Gabriel H. Decuble: Celan vs. Antschel. Biografie și interpretare , in OC 59 (2001), p. 12-13.

11.74. Edgar Reichmann: Voyage en Célanie intérieure, in “L’Arche” [Paris], 519 (2001), p. 106-108.

11.75. Peter Motzan: Spuren eines Nimmermehr , in “Rhein-Neckar-Zeitung”, 103 (2001), p. 12.

11.76. Marin Mincu: “Meridianul” lui Paul Celan, in “Cotidianul”, 4-3168 (2002), p. 8.

11.77. William Totok: Un act de recuperare literar-istorică. Eseurile postume ale lui Valeriu Marcu , în OC 43 (2002), p. 16.

11.78. Thomas Pseiner: Czernowitzer Geschichten, in “Kärntner Jahrbuch für Politik 19 (2003), p. 244-245.

[11.79. Harald Heppner: Czernowitzer Geschichten, in “Habsburg”, 25 (2003)].

11.80. Markus Fischer: Valeriu Marcu, Ein Kopf ist mehr als 400 Kehlköpfe, in SODV 4 (2003), p. 410-411.

11.81. Markus Winkler: Stundenwechsel, in idem, p. 415-416.

11.82. Alexander Kluy: Geistvolle Geisterstadt, in “Rheinischer Merkur”, 3 (2004), p. 21.

11.83. Josef N. Rudel: Czernowitzer Geschichten, in “Die Stimme”, 646 (2004), p. 5.

11.84. Mariana Hausleitner: Czernowitzer Geschichten, in SODV Jg. 53, 1 (2004), p. 72-73

11.85. M. Br: Czernowitzer Geschichte(n), in “Neue Zürcher Zeitung”, Nr. 79 (3/4. Aprilie) 2004, p.47.

11.86. Victor Neumann: Perspective științifice alternative în abordarea trecutului regional și național, in OC 235 (2004), p. 13-14.

11.87. Edgar Reichmann: Un creuset disparu. Czernowitz, aux confins des empires défunts, in “Le Monde”/”Le Monde des livres”, Nr. 18533 (27 August) 2004, p. III.

11.88. Helmut Kusdat: Czernowitzer Geschichten, in “Zwischenwelt”, Jg. 21, Nr. 1 (2004), p. 78-79.

11.89. Olivia Spiridon : Czernowitzer Geschichten, in “ Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde ”, 27 (2004), H. 2, S. 253-254.

11.90. Stefan Zwicker : Umbruch im östlichen Europa, in “Bohemia. Zeitschrift für Geschichte und Kultur der böhmischen Länder. A Journal of History and Civilisation in East Central Europe”, Jhrg. 45 (2004), H. 2, S. 577-580.

11.91. Gert Pickel:Umbruch im östlichen Europa, in “Historische Literatur ”, Jhrg. 3 (2005), H. 3, S. 295- 297.

11.92. Patrick de Sinety : La Bucovine, in “Revue des Deux Mondes”, juillet-août 2005, p. 186-187.

11.93. Codrin Liviu Cuțitaru : Estetica lui Adorno, în RL 30 (2005), p. 28-29.

11.94. Martin Hainz : Czernowitzer Geschichten, in “Arcadia”, Bd. 40, H. 1 (2005), S. 251-255.

11.95. Kyra T. Inachin : Umbruch im östlichen Europa, in “Baltische Studien. Pommersche Jahrbücher für Landesgeschichte”, Jhrg. 88 (2002/2005), S. 195-197.

11.96. Oana Pughineanu : Arta -utopie fără ideologie ?, in “22” /“Bucureștiul cultural”, Nr. 810 (2005) /Nr. 21-22 (2005), p.7.

11.97. Mihai-Ștefan Ceaușu : Czernowitzer  Geschichten, in SAHIR IX (2005), p. 378-381.

11.98. Cristian Moraru :“ Intîrziatul” Adorno, în T  9(2005), p. 17.

11.99. Wolfgang Schuller : Czernowitz. Geschichte einer einzigartigen Stadt, in “Mut. Forum für Kultur, Politik und Geschichte”, Nr. 457 (September 2005), S. 68-70.

11.100. Caius Dobrescu : Estetica lui Adorno ca devotio moderna ; Romulus Brancoveanu : Distanțare și răgaz ; Sorin Alexandrescu : Lectura lui Adorno, in OC-Supliment, 295 (2005), p. I-IV.

11.101. Christian Domnitz : Umbruch im östlichen Europa, inArchiv für Sozialgeschichte“,  45 (2005), S. 667-670.

11.102. Peter A. Zervakis : Umbruch im östlichen Europa, in “Zeitschrift für Politikwissensschaft. Journal of Political Science ”, Jhrg. 15 (2005), Nr. 1, S. 252-253.

[11.103. Dieter A. Binder : Mythos Czernowitz, in “Trans. Internet-Zeitschrift für Kulturwissenschaften”, Nr. 16 (2006).]

11.104. Gabriel H. Decuble : Adorno în România, în “Cuvântul”, nr. 6/348 (2006), p. 16.

11.105. Kerstin Jobst : Czernowitzer Geschichten, in “Jahrbücher für Geschichte Osteuropas”, Jahrg. 54 (2006), H.1, S. 125-127.

11.106. Ute Rill : Regionalität und Interkulturalität. Studien zur deutschen Literatur im südosteuropäischen Raum, in “ Siebenbürgische Zeitung”,  56. Jhrg., Nr. 20 (2006), S.15.

11.107. Katharina Gajdukowa : Umbruch im östlichen Europa, in “Deutschland Archiv. Zeitschrift für das vereinigte Deutschland”, Jhrg. 39 (2006), H. 1, S. 141-143.

11.108. Sorin Lavric : Jocul dialectic, in RL 37 (2007), p. 6.

11.109. Stefan Lemny : La Bucovine. Eléments d’histoire politique et culturelle, in “ Revue d’histoire moderne et contemporaine “, Nr. 55-2 (2008), p. 198-200.

[11.110. Hedwig Ujvari: Deutschsprachige Presse und Öffentlichkeit, in H-Soz-u-Kult, 12.01. 2009]

11.111. Markus Fischer:Paul Celan in rumänischen Übersetzungen. Zwei Neuerscheinungen im Samuel Tastet-Verlag, in „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, 17. Jhrg., Nr. 4273 (21.11.2009), p. 6.

11.112. Codrin Liviu Cutitaru: Intoarcerea „Strainului“, in „Dilemateca“, an V, nr. 46 (martie 2010), p. 32.

11.113. Antonio Patras: Meridianul si alte proze de Paul Celan, in RL, an XLII, nr. 18 (2010), p. 6.

11.114. Markus Fischer: Immanuel Weissglas (1920-1979). Studien zum Leben und Werk, in „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, 18. Jhrg., Nr.  (10.07.2010), p. 6.

 

12. Citări în lucrările altor autori (selectiv):

12.1. Klaus Heitmann: Das Rumänenbild im deutschen Sprachraum, Böhlau Verlag, Köln/Wien 1985, p.106, 154.

12.2. Paul Cornea: Introducere în teoria lecturii, Ed.Minerva, Bucuresti 1988, p.270

12.3. Mariana Sora : Cazul Valeriu Marcu, în “ Dialog ” [Dietzenbach], Nr. 2-3 (1988), p.19-27.

12.4. Heiner Widdig: Marcu Valeriu  în Literatur-Lexikon. Autoren und Werke deutscher Sprache, hrsg. von Walther Killy, Bertelsmann Lexikon Verlag, Gütersloh/München 1990, vol.7, p.481.

12.5. Anton Schwob: Deutsche Literatur Ostmittel- und Südosteuropas, Südostdeutsches Kulturwerk, München 1992, p.99.

12.6. Emanuel Turczynski: Geschichte der Bukowina in der Neuzeit, Harrasowitz Verlag, Wiesbaden 1993, p.3.

12.7. George Guțu: Die Lyrik Paul Celans und der geistige Raum Rumäniens, vol.2, Universitatea București 1993, p.218-219.

12.8. Adrian Marino: Biografia ideii de literatură, Ed.Dacia, Cluj-Napoca 1994, p.336.

12.9. Jacques Le Rider: La Mitteleuropa, PUF, Paris 1994, p.100-101

12.10. Matei Cazacu: L'histoire du prince Dracula, Droz, Genève 1996, p.10, 38.

12.11. Pierre Pachet: Conversations à Jassy, Maurice Nadeau, Paris 1997, p.710-80, 114-115, 125-126, 135

12.12. Peter Motzan: Die Szenerien des Randes: Region, Insel, Minderheit, în Eckhard Grunewald, Stefan Sienerth (Hrsg.): Deutsche Literatur im östlichen und südöstlichen Europa, Südostdeutsches Kulturwerk, München 1997, p. 82, 810.

12.13. Peter Motzan: Die deutschen Regionalliteraturen in Rumänien (1918-1944). Forschungswege und Forschungsergebnisse der Nachkriegszeit; Horst Fassel: Deutsch-rumänische Kulturbeziehungen in der Zwischenkriegszeit, în  Peter Motzan, Stefan Sienerth (Hrsg.): Deutsche Regionalliteraturen in Rumänien, Südostdeutsches Kulturwerk, München 1997, p.45, 64, 83.

12.14. David Sha’ari: The Jewish Community in Czernowitz under Habsburg ans Romanian Rule, in “Shvut” [Tel Aviv], nr. 6/22 (1997), p. 166.

12.15. Dieter Schlesak: Paul Celans Herkunft als Schlüssel zu seinem Gedicht. II., în SODV, 3 (1998), p.230-231.

12.16. Winfried Menninghaus: Czernowitz/Bukowina als Topos deutsch-jüdischer Geschichte und Literatur, în “Merkur”, 3-4 (1999), p.350, 351, 355. Reluat în Peter Buhrmann (Hrsg.): Zur Lyrik Paul Celans, München 2000, p.15, 16, 17, 18, 20, 21.

12.17. Wolfgang Emmerich: Paul Celan, Rowohlt, Reinbek bei Hamburg 1999, p. 25, 185.

12.18. Barbara Wiedemann: “Irrfahrten” und “Umwege”, in SODV, 2 (1999), S.149.

12.19. Andrei Pippidi: Comentarii și note, în Nicolae Iorga: Generalități cu privire la studiile istorice, Polirom, Iași 1999, p.369.

12.20. Katarzyna Jastal: Vom Unglück des Peripheren . Einige Bemerkungen zum Werk Gregor von Rezzoris , in Gregor von Rezzori. Essays, Anmerkungen und Erinnerungen , hrsg. von Gerhard Köpf, Verlag Karl Maria Laufen, Duisburg 1999, p.103.

12.21. Heinrich Stiehler: Multikulturalität und literarische Mehrsprachigkeit in Südosteuropa , Edition Praesens, Wien 2000, p. 113, 114, 115, 118, 120, 126.

12.22. Klaus Werner: Thesen zur deutschsprachigen Lyrik des Buchenlandes seit den 20er Jahren des 20. Jahrhunderts , in “Weil Worten mir diktieren: Schreib uns”. Literaturwissenschaftliches Jahrbuch , hrsg. von Helmut Braun, Rose Ausländer- Stiftung, Köln 2000, p. 215.

12.23. S. Eggert : Jüdisches Städtebild Budapest. Der Historiker Peter Haber mit einem neuen Band der Städtebilderreihe, in “Tagesspiegel ”, Nr. ?(22 iulie 2000), p. ?

12.24. Klaus Werner: Waren die Bukowina und Galizien «inter»kulturell? Anmerkungen zu einer Debatte, in “Literatur und Kritik”, 353 (2001), p. 44, 46.

12.25. Andrei Oișteanu: Imaginea evreului în cultura română , Humanitas, București 2001, p. 191, 310.

12.26. Sorin Antohi: Saul Bellow, Ravelstein. Ficțune, memorie, istorie , postfață la Saul Bellow: Ravelstein , Polirom, Iași 2001, p.253, 254.

12.27. Anca Vasiliu: Entre mer et fôret. Autres reperes pour une poétique de l’exil, in “Annuario. Istituto Romeno di cultura e ricerca umanistica”, 3 (2001).

12.28. Mariana Hausleitner: Die Rumänisierung der Bukowina, R. Oldenbourg Verlag, München 2001, p. 74.

12.29. Mircea fiuglea: Paul Celan: Origini I , în V 7 (2002), p. 4-5.

12.30. Florence Heymann: La Bucovine de Rose Ausländer entre Vaterland et Muttersprache , in Dominique Bourel, Gabriel Motzkin (éd.): Les voyages de l’intelligence. Passages des idées et des hommes - Europe, Palestine, Israel , Editions du CNRS, Paris 2002 (pp. 105-123).

12.31. Florence Heymann: Le crépuscule des lieux, Editions Stock, Paris 2003, p. 133, 157, 172.

12.32.  Kurt Scharr: ‘Czernowitz hat Konjunktur’. Die Gegenwart der Bukowina in Literatur und Medien seit 1991, in “Österreich in Geschichte und Literatur mit Geographie” 5 (2003), p. 302-303.

12.33. Petronel Zahariuc: fiara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ștefan Voievod, Editura Universității “Al.I. Cuza”, Iași 2003, p. 83, 516.

12.34. Mircea Iorgulescu: Celălalt Istrati, Editura Polirom, Iași/București 2004, p. 184, 185.

12.35. Bianca Bican : Die Rezeption Paul Celans in Rumänien, Böhlau Köln/Weimar/Wien 2005, p. 9, 27, 37, 39, 43, 46, 54, 66, 67, 130, 172, 174-177, 198-202.

12.36. Martin Hainz : Celan und Czernowitz. Topographische Überlegungen, in SODV, 54 Jhrg, H. 1 (2005), p. 34.

12.37. Klaus Hammer : Hommage an eine geistige Lebensform, în “Die Berliner Literaturkritik”, Jhrg. 3, Nr. 5 (Mai 2006), S. 9.

12.38. Helmut Rumpler, Peter Urbanitsch (hrsg.) : Die Habsburgermonarchie, Bd. VIII, Teil. 2, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 2006, S. 1582, 2402.

12.39. Mircea Tuglea : Paul Celan si avangardismul românesc. Reactualizarea sensului, Pontica, Constanta 2007, p. 5, 84, 85, 90.

12.40. Gert Mattenklott : Über Verrat, in : Thomas Macho, Gert Mattenklott, Klaus R. Scherpe : Künste der Verneinung. Mosse-Lectures 2006, Humbold-Universität, Berlin 2007, S. 58, 59 ; reluat in : Gert Mattenklott : Ästhetische Opposition. Essays zu Literatur, Kunst und Kultur, hrsg. von Dirck Linek, Philo Fine Arts, Hamburg 2010, S. 430, 431

12.41. Markus May, Peter Gossens, Jürgen Lehmann (hrsg.) : Celan Handbuch. Leben-Werk-Wirkung,  Verlag J.B.Metzler, Stuttgart/Weimar 2008, p. 6, 228, 229, 358.

12.42. Norman Manea : Laptele negru, Editura Hasefer, Bucuresti 2010, p. 484-485, 538-539.

12.43. Marianne Hirsch, Leo Spitzer : Ghosts of Home. The Afterlife of Czernowitz in Jewish Memory, University of California Press, Berkely/Los Angeles/London 2010, p. 92.

12.44. Alexis Nouss : Paul Celan. Les lieux d’un déplacement, Editions Le bord de l’eau, Paris 2010, p. 30

12.45. Angela Furtuna : Cuvîntul se întoarce în inima, « Steaua », anul LXI, Nr. 4-5 (2010), p. 6-8.

12.46. Moritz Csaky : Das Gedächtnis der Städte. Kulturelle Verflechtungen _ Wien und die urbanen Milieus in Zentraleuropa, Böhlau Verlag, Wien-Köln-Weimar 2010, S. 310 ff.-344.

12.47. Detlev Schötker : Dieser Band wird Ernst Jünger nicht gerecht, în « Frankfurter Allgemeine Zeitung », Nr. 177 (3.08.2010), p. 28

12.48. Klaus Bochmann, Heinrich Stiehler : Einführung in die rumänische Sprach- und Literaturgeschichte, Romanistischer Verlag, Bonn 2010, S. 240.

 

13. Polemici și alte referințe (selectiv)

13.1. Al.Călinescu: ...în “Alma Mater”.

13.2. Mihai Tatulici:...în “Viața studențească”.

13.3. Alex. Stefănescu:....în “Scînteia tineretului”.

13.4. Nicolae Manolescu:...în “Scînteia tineretului”

13.5. Felicia Antip:...în TR

13.6. Florin Mugur: Fără zarvă , în “Flacăra” 43 (1984).

13.7. Alexandru Duțu: Orizontul literaturii , în RL 12 (1984).

13.8. I.Hangiu;

13.9. Mariana Șora: Cazul Valeriu Marcu , în “Dialog” [ Dietzenbach ] 2-3 (1988), p. 19-27.

13.10. Felicia Antip: Lumea din ziare, Ed. Cartea Românească, București 1991, p. 100.

13.12. Virgil Duda: Punct și...“Contrapunct”, în “Viața noastră” [Tel Aviv].(12.4.1991).

13.12. Paul Badde: Vertreibung aus Sefarad. Der Schriftsteller Valeriu Marcu , în “Frankfurter Allgemeine Zeitung Magazin” 629 (20.3.1992).

12.13. Gernot Kramper: Deutschkurs beim Chinesen. Die Germanistik im Osten Europas , în “Frankfurter Allgemeine Zeitung” 251 (28.11.1992).

13.14. Thomas Medicus: Es war einmal eine Stadt im Osten , în “Tagesspiegel” [Berlin], 14499 (16.3.1993).

13.15. Krista Zach: Mirjam Korber, Deportiert, în “Halbasien”[München], 2 (1994).

13.16. George Pruteanu: Insemnări ieșene, în “Dilema” 119 (1995).

13.17. Radu G.fieposu: Topul cărților, în “Cuvîntul” 9 (1995).

13.18. Hans-Christian Maner: Einblicke in ein komplexes Beziehungsgeflecht, în “Siebenbürgische Zeitung” 45 (1995).

13.19. Wolfgang Kessler: Minderheit und Nationalstaat, în “Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde” 1 (1996), p.96-99.

13.20. Matthias Weber: Minderheit und Nationalstaat, în “Südost-Forschungen” 55 (1996), p.446-447.

13.21. Lya Benjamin: Pe urmele unei fotografii, în “Realitatea evreiască” 39 (1996).

13.22. *** Centrul și marginea, în "Austria la o mie de ani", supliment "Orizont" 12 (1996).

13.23. Peter Haslinger: Minderheit und Nationalstaat, în “Südosteuropa” 7-9 (1997), p.414-419.

13.24. Interim: Revista revistelor culturale, în ALA 354 (1997).

13.25. Hans Bergel: Mirjam Bercovici-Korber, Was aus ihnen geworden ist, în “Südostdeutsche Vierteljahresschrift” 1 (1997).

13.26. Virgil Nemoianu:   în RL - 19-25 febr.1997

13.27. Alexandru George: Mai bine decît răul, în ALA 365 (1997).

13.28. Adrian Marino: Dintr-un caiet personal, în CP 4 (1997).

13.29. Lya Benjamin: Paradigma Falik-Totu sau cum s-a transformat un fapt cotidian într-un caz de asasinat politic, în SAHIR 2 (1997), p.199.

13.30. Grigore Ilisei: Profet în țara ta, în “Evenimentul” [Iași], 24 ianuarie 1998

13.31. Emil Iordache: Ohne Hast, ohne Rast, în CL 1 (1998).

13.32. Sorin Antohi: Omul potrivit, în M 30 (1998).

13.33. Ion Bogdan Lefter: Despre un om rar, obiectiv și subiectiv, în idem; reluat în Ion Bogdan Lefter: Anii ‘60-’90. Critica literară, Ed Paralela 45, Pitești/București 2002, p. 340-342.

13.34. Iulia Deleanu: A fi, a te simți evreu și a scrie, după Auschwitz, în limba lui Hölderlin, în “Realitatea evreiască”, 64 (1998)

13.35. Val Condurache:Valoarea morală a Premiului Herder, în T, 3 (1998).

13.36. Lothar Baier: Menschheitsruf und Provinzpossen, in “Süddeutsche Zeitung”, 23. April 1998, S. 15.

13.37. Julia Schiff: Studien und Aufsätze zum Thema literarische Mehrsprachigkeit, în SODV, 1 (1998), p. 42-45.

13.38. S. Damian: Vinovat e grădinarul, în RL 33 (1998), p.12-14.

13.39. “General Anzeiger” [Bonn]........................”

13.40. Georg Aescht: Poesie als “Negation der Negation”, în “Kulturpolitische Korrespondenz” [Bonn], 1103 (2000), p. 16-17.

13.41. Interim: Un gînditor pentru secolul al XXI-lea , in ALA, 509 (2000), p.2

13.42. Jacques Le Rider: Jurnalul unei călătorii în România, cu o excursie la Cernăuți și o întoarcere prin Carintia , în “Orizont”, 9 (2000), p. 10-11.

13.43. Adrian Popescu: Nevoia de orizonturi noi , în V 10/11 (2000), p. 61.

13.44. S. Eggert : Jüdisches Städtebild Budapest, in “Tagesspiegel” , 22 aprilie 2000, p.

13.45. Christiane Zintzen: Leuchtendes Dunkel. Neue Publikationen über und von Paul Celan, in “Neue Zürcher Zeitung”, Nr. 64 (2001), p. 51.

13.46. czz: Österreich, postkolonial., in “Neue Zürcher Zeitung”, Nr. 103 (2001), p. 35.

13.47. Doris Mironescu: Despre granițele dintre culturi , în T, 12 (2001), p. 3.

13.48. Felicia Antip: Tangoul (mai tîrziu Fuga) morții , în ALA, 601 (2002), p. 15.

13.49. Grete Tartler: Destinul alege , în RL 19 (2002), p. 28.

13.50. Lothar Baier: Wo der Karpfen in fünf Sprachen schwieg, in “ Freitag”, 34 (2002), S. ? 

12 51. Grete Tartler: Pe falezele sihăstriei, în RL 30 (2002), p. 25.

13.52. Bianca Burța: Proză din cealaltă viață , în OC 145 (2002), p.26.

13.53. Gabriela Melinescu: Un “pod de cărți” , în RL 50 (2002), p. 29.

13.54. Grete Tartler: Grădina glosselor si sensul vietii, in RL 7 (2003), p. 28.

[13.55. Axel Schmitt : Eine Dichtung aus Asche, eine Dichtung der Asche. Paul Celan und die Bukowiner "littérature mineure", in “literaturkritik.de ” Nr. 7, (Juli 2003)]

13.56. Wlodzimierz Borodziej : Transnationale Gedächtnisorte in Zentraleuropa, in “Zeitschrift für Ostmitteleuropaforschung”, 52 (2003), Nr. 4, S. 585-587.

13.57. Jacques Le Rider: Czernowitz, capitale de la mémoire blesée de l’Europe centrale, in “La Quinzaine littéraire”, No 855 (2003), p. 20.

13.58. Filiale ale Academiei Române, în “Academica”, Nr. 27-28 (2004), p. 109-110.

13.59. Ș. Constantin: Paul Celan - noi propuneri de interpretare, în “Realitatea evreiască”, an XLVIII, Nr. 217-218 (2004), p. 13.

13.60. C. Stănescu : Elita de la balcon, în “Adevărul literar și artistic”, Nr. 751 (18 ianuarie 2005), p. 2.

13.61. Victor Rusu : Ambasadorul, în “Viața noastră” [Tel Aviv], Nr. ? (13 mai 2005), p. 8.

13.62. Constantin Coroiu : După 15 ani, noua serie a revistei “Dialog”, în “Evenimentul”, An XIII, Nr. 4274 (2 iulie 2005), p. 10.

13.63. Arcadie Suceveanu : Paul Celan, poetul existenței “presate”, în “Sud-est cultural”[Chișinău], Nr. 2 (2005), p. ?

[13.64. Nicolas Trifon : Mihai Dinu Gheorghiu (éd.), Littérature et pouvoir symbolique, in « Courrier des Balkans », 7 iunie 2006]

13.65. Bedros Horasangian : « Minima moralia » și canonul lui Bloom, în « Ziua », Nr. 4064 de vineri, 19 octombrie 2007, p.?

13.66. Florin Faifer: Dar unde-i „Dialogul“ de mai an?, în C, Anul XLII, Nr. 1579 (noiembrie 2009), p. 23.

 

Abrevieri A = “Amfiteatru”; AIIA =.”Anuarul Institutului de istorie și arheologie”; ALA = “Adevărul literar și artistic”; ALIL = “Anuar de lingvistică și istorie literară”; AR = “Arlechin”; AUI = “Analele Stiințifice ale Universitații »Al.I.Cuza« Iași. Seria Literatură”; C = “Cronica”; CIE = “Contemporanul-Ideea europeană”; CC = “Caiete critice”; CL = “Convorbiri literare”; CP = “Contrapunct”; CREL = “Euresis. Cahiers roumains d'études littéraires”; D = “Dialog”; LA&I = “Litere, Arte, Idei Supliment cultural ‘Cotidianul’”; M = “Monitorul”; OC = “Observator cultural”; RESEE = “Revue des études sud-est  européennes”; RITL = "Revista de istorie și teorie literară"; RL = "România literară"; SL = “Secolul 20”- “Secolul 21”; SODV = “Südostdeutsche Vierteljahresblätter”; SAHIR = “Studia et acta historiae iudaeorum Romaniae”; ST = “Synthesis”; T = T ; TR = “Tribuna României”; V = “Vatra”; VR = “Viața Românească”; ZGR = “Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”.


fara_poza.jpg