Conf. dr. Grigore Marcu
Email: grigmarcu@gmail.com
Consultaţii săptămânale: Marti, 12:00 - 13:00, la Catedra de Germanistică.
Curriculum vitae
Grigore-Ioan Marcu este născut la 2 August 1947 în Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud. Este căsătorit, din anul 1971, cu Suzana Marcu, profesoară, are doua fiice, Romana Ana-Maria Marcu, 37 ani, economistă și Flavia Marcu-Ungureanu, 34 ani, profesoară. Este absolvent al Facultăţii de Filologie (secţia germană-română) a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, unde în iunie 1970 obţine licenţa în filologie. Din 1970 este asistent stagiar la Catedra de limbi germanice a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, iar din 1974 asistent titular (prin concurs) la Catedra de limbi germanice a aceleiași facultăţi. În 1981 devine lector titular (prin concurs) la Catedra de germanistică 26. 02. 1999 susţine teza de doctorat la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Din 2001 este conferenţiar dr. (titular) la Catedra de germanistică. Este beneficiar a numeroase stagii de specializare, documentare şi cercetare în străinătate burse DAAD şi MOE, la Universitatea din Viena (1968, 1973), la Universitatea din Jena (1971), la Universitatea din München(1972), la Universitatea din Tübingen (1991), la Universitatea din München (1992), Univers
PARTICIPĂRI LA CONGRESE ŞI SIMPOZIOANE
Bonn, februarie-martie 1993: Simpozionul internaţional al germaniştilor
Neptun, mai 1994: Al III-lea Congres Internaţional al Germaniştilor din România
Sinaia, mai 1997: Al IV-lea Congres Internaţional al Germaniştilor din România
Iaşi, martie 1999: Sesiune de comunicări ştiinţifice a Catedrei de germanistică
Iaşi, mai 2000: Al V-lea Congres Internaţional al Germaniştilor din România
Sibiu, mai 2003: Al VI-lea Congres Internaţional al Germaniştilor din România
Iaşi, octombrie 2006: Simpozion al clubului ALUMNI-DAAD din Iaşi
Iaşi, noiembrie 2006: Sesiune de comunicări ştiinţifice a Catedrei de germanistică
Iaşi, noiembrie 2009: Simpozion „Friedrich Schiller”.
Iaşi, octombrie 2010: Simpozion „Bekenntnis zur Aufklärung”.
MEMBRU ÎN ORGANIZAŢII
Membru fondator al Societăţii Germaniştilor din România (GGR)
Membru fondator al Societăţii „Johann Wolfgang von Goethe“ din România
Membru fondator al Societăţii culturale româno-germane, filiala Iaşi
Membru fondator al clubului ALUMNI-DAAD, Iaşi
Membru al clubului ALUMNI-IAŞI-KONSTANZ
LISTA DE LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE PUBLICATE
1. Monografii
1.1 Receptarea operei lui Novalis în România: Limba traducerilor. Editura Demiurg (= Colecţia Germanica, 5), Iaşi, 2000, 148 p.
1.2 Vorlesungen zur deutschen Literatur des Barock. Editura Demiurg (= Colecţia Germanica, 6), Iaşi, 2001, 115 p.
1.3 Ausblicke: Übersetzungskritische und literaturgeschichtliche Studien. Editura Demiurg (= Colecţia Germanica, 8), Iaşi, 2002, 165 p.
2. Articole şi studii
2.1 Novalis’ 4. Hymne an die Nacht in der rumänischen Übersetzung von Ştefan Augustin Doinaş. În: volumul colectiv Germanistentreffen Bundesrepublik Deutschland- Bulgarien - Rumänien. Dokumentation der Tagungsbeiträge. Bonn 1993 (= DAAD: Dokumentationen & Materialien Nr. 27), pp. 89-94.
2.2 Victor Morariu. În: Christoph König (Hg.): Internationales Germanistenlexikon 1800 – 1950. Bd. 2. Walter de Gruyter Verlag, Berlin / New York, 2003, pp. 1258-1259.
2.3 Versiuni româneşti ale poeziei ‘Ein Gleiches’ de J.W.Goethe. În: volumul colectiv Johann Wolfgang Goethe (1832-1982). Hrsg. von Andrei Corbea und Octavian Nicolae. Tipografia Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, 1982 (= Seria ‚Jassyer Beiträge zur Germanistk I’ / ‚Contribuţii ieşene de germanistică I’ ), pp. 177-192.
2.4 Franz Kafkas Parabel Vor dem Gesetz in zwei rumänischen Übersetzungen. În: Sorin Chiţanu und Andrei Corbea (Hrsg.): Interferenţe lingvistice şi literare. Franz Kafka (1883-1923). Tipografia Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, 1985 (= Seria ‚Jassyer Beiträge zur Germanistik III’ / ‚Contribuţii ieşene de germanistică III’), pp. 122-133.
2.5 Deutsche Dichter: Günter Eich. Paul Celan. Heinz Kahlau. Volker Braun. În: volumul colectiv Vorlesungen zur deutschen Literatur nach 1945. Hrsg. von Sorin Chiţanu und Octavian Nicolae, unter Mitwirkung von Martin Dietrich, Andrei Hoişie und Grigore Marcu. Tipografia Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, 1988, pp. 138-166.
2.6 Mondsymbolik in Der Nobiskrug von Immanuel Weißglas. În: Andrei Corbea, Michael Astner (Hrsg.): Kulturlandschaft Bukowina. Studien zur deutschsprachigen Literatur des Buchenlandes nach 1918. (= Jassyer Beiträge zur Germanistik V / Contribuţii ieşene de germanistică V), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, 1990, pp. 174-178.
2.7Novalis’ 4. Hymne an die Nacht in der rumänischen Übersetzung von Ştefan Aug. Doinaş. În: „Anuarul Institutului de lingvistică, istorie literară şi folclor ‚Al.Philippide’ din Iaşi”. Tomul XXXIII (1992-1993), secţiunea B: Istorie literară, pp. 69-74.
2.8 Übersetzungskritik - als konstruktive Fehlerkritik – am Beispiel rumänischer Novalis-Überset-zungen. În: „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens“, 4. Jahrgang (1995), Januar-Dezember, Heft 1-2 (7-8), Bucureşti, pp. 113-115.
2.9 Translatorische Fehlleistungen und Kunstgriffe. Vergleichende Analyse rumänischer Goethe-Ü-bersetzungen.. În: Markus Bauer (Hg.): Zum Thema Mitteleuropa. Sprache und Literatur im Kontext. (= Seria ‚Jassyer Beiträge zur Germanistik’, 8 / ‚Contribuţii ieşene de germanistică’, 8), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi şi Hartung-Gorre Verlag Konstanz, 2000, pp. 131-146.
2.10 Translatorische Fehläquivalenzen und Kunstgriffe. Vergleichende Analyse rumänischer Benn-Übersetzungen. În: „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens“, 9. Jahrgang (2000), Januar-Dezember, Heft 1-2 (17-18), Bucureşti, pp. 227-232.
2.11 Încercare de sistematizare a distorsiunilor de traducere. Cu exemplificări din versiunile româ-neşti ale unor poezii de Novalis. În: „Analele ştiinţifice ale Universităţii ‚Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi”. Secţiunea Limbi şi literaturi străine. Tomul III-IV (2000-2001), pp. 23-40.
2.12 Immanuel Weißglas’ Gedicht Der Turm. Versuch einer Interpretation. În: Andrei Corbea-Hoişie, George Guţu, Martin Hainz (Hrsg.): Stundenwechsel. Neue Perspektiven zu Alfred-Margul Sperber, Rose Ausländer, Paul Celan, Immanuel Weissglas. (= Seria ‚Jassyer Beiträge zur Germanistik’, 9 / ‚Contribuţii ieşene de germanistică’, 9), Editura Universităţii ‚Alexandru Ioan Cuza’ Iaşi / Hartung-Gorre Verlag Konstanz / Editura Paideia Bucureşti, 2002, pp. 303-309.
2.13 Immanuel Weißglas’ Gedicht Mondfrühling. Versuch einer Interpretation. În: „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens“, 11./12. Jahrgang (2002 / 2003), Januar-Dezember, Heft 1-2 (21-22); Januar-Dezember, Heft 1-2 (23-24), pp. 98-103.
2.14 Max Frischs Reise hinter den „Eisernen Vorhang“. În: George Guţu und Reimar Müller (Hrsg): „Transcarpathica. Germanistisches Jahrbuch Rumänien“. Band 3-4 (2004-2005) heraus-gegeben von Andrei Corbea-Hoişie und Alexander Rubel. Editura Paideia, Bukarest / Bucureşti, pp. 213-219.
2.15 Astronomische Andeutungen in Jean Pauls Werk. În: „Acta Jassyensia Comparationis“, nr. 4. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, 2006, pp. 299-303.
2.16 Max Frischs Reise hinter den „Eisernen Vorhang“. În: « Analele ştiinţifice ale Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi » (Serie nouă). Secţiunea Limbi şi Literaturi străine. Tomul X / 2007. Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, pp. 187-192.
2.17 Încercare de sistematizare a artificiilor de traducere. Cu exemplificări din versiunu româneşti ale unor poezii de Novalis. În : « Analele ştiinţifice ale Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi ». (Serie nouă). Secţiunea III e : Lingvistică. Tomul LIII / 2007. (« Studia Linguistica et Philo-logica in honorem Vasile Arvinte »). Editura Universităţii »Alexandru Ioan Cuza », Iaşi, 2008, pp. 365-372.
2.18 Einflüsse der deutschen auf die rumänische Sprache in einer rumänischen volkstümlichen Him-melskunde. În: « Analele ştiinţifice ale Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi“. (Serie nouă). Secţiunea Limbi şi Literaturi străine. Tomul XI / 2008. Editura Universităţii « Alexandru Ioan Cuza », Iaşi, 2008, pp. 87-90.
2.19 O versiune în limba română a celei de a cincea "Elegii Duineze" a lui Rainer Maria Rilke. În „Analele ştiinţifice ale Universităţii ‚Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi”. (Serie nouă). Secţiunea Literatura. Tomurile LIV+LV. Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2008+2009, pp. 174+186.
2.20 Astronomie im ‚Athenaeum’. În : „Analele ştiinţifice ale Universităţii ‚Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi“. (Serie nouă). Secţiunea Limbi şi literaturi străine. Tomul XII / 2009. Editura Universităţii « Alexandru Ioan Cuza », Iaşi, 2009 [Apărut 2010], pp. 159-163.
2.21 Immanuel Weißglas als Eminescu-Übersetzer. În : Andrei Corbea-Hoişie, Grigore Marcu, Joachim Jordan (Hrsg.) : Immanuel Weißglas (1920-1979) Studien zum Leben und Werk. (= Jassyer Beiträge zur Germanistik XIV / Contribuţii ieşene de germanistică XIV), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi şi Hartung-Gorre Verlag Konstanz, 2010, pp. 375-382.
2.22 Ibidem: Anhang, pp. 58-66.
2.23 Friedrich Schillers Gedicht "Das Mädchen aus der Fremde" in Ion Pilats Übertragung. În: Alexander Rubel (Hg.): Friedrich Schiller zwischen Historisierung und Aktualisierung. (= Jassyer Beiträge zur Germanistik XV / Contribuţii ieşene de germanistică XV), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi Hartung Gorre Verlag Konstanz, 2011, pp. 139-146.
2.24 Eduard Mörikes Gedicht "Johann Kepler". Versuch einer Interpretation. În: „Analele ştiinţifice ale Universităţii ‚Alexandru Ioan Cuza‘ din Iaşi“. (Seria nouă). Secţiunea Limbi şi Literaturi străine. Tomurile XIII-XIV. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2010-2011, pp. 97-91.
3. Recenzii
3.1 Ursula Wertheim: ‚Goethe-Studien’. În: „Analele ştiinţifice ale Universităţii ‚Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi. Secţiunea III, f. Literatură. Tomul XX (1974), pp. 175-177.
3.2 Baladele lui Ludwig Uhland în traducere românească. În: „Analele ştiinţifice ale Universităţii ‚Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi. Secţiunea III, f. Literatură. Tomul XXIII (1977), pp. 177-179.
3.3 Johann Wolfgang Goethe: Opere I. Poezia.. În: Andrei Corbea und Octavian Nicolae (Hrsg.): Interferenţe culturale româno-germane / Rumänisch-deutsche Kulturinterferenzen. (= Seria ‚Jassyer Beiträge zur Germanistik’, IV / ‚Contribuţii ieşene de germanistică’, IV). Tipografia Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, 1986, pp. 221-224.
4. Manuale (pentru uzul studenţilor)
4.1. Praktische Grammatik der deutschen Sprache. (328 p.) În colaborare cu Margareta Jumugă şi Gertrud Sauer. Tipografia Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, 1973.
4.2. Limba germană. Manual pentru cursurile intensive. (297 p.) În colaborare cu Sorin Chiţanu, Margareta Jumugă şi Octavian Nicolae. Tipografia Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, 1982.
PROGRAME ANALITICE PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2010-2011
LICENTA
Literatura germană [Curs: Anul II A (Semestrul 1) 2 ore / saptamana]
Cursul îşi propune să prezinte studenţilor o viziune de ansamblu, - dublată de evidenţierea detaliilor esenţiale, asupra literaturii germane din perioada Clasicismului, Romantismului, Realismului si Naturalismului. Structura generală a prelegerilor adoptă delimitările tradiţionale. Cursul este oferit sub forma unui discurs liber, întrerupt de digresiuni explicative: originea şi accepţiunile unor concepte, detalii biografice, echivalenţele terminologiei germane în română etc. Conţinutul cursului: Clasicismul: Premise filosofice şi estetice. Genurile literare. Tematica. Perioada timpurie: Friedrich Schiller: Don Carlos. Johann Wolfgang Goethe: Torquato Tasso; Iphigenie auf Tauris. Apogeul clasicismului: J.W.Goethe: Romische Elegien; Egmont; Wilhelm Meisters Lehr-jahre. Fr. Schiller: Wallenstein; Maria Stuart; Wilhelm Tell. Perioada târzie: J.W.Goethe: Wilhelm Meisters Wanderjahre; Faust. Între Clasicism şi Romantism. Probleme de periodizare. Jean Paul: Hesperus; Titan. Friedrich Hölderlin: Poezia; Hyperion. Heinrich von Kleist: Penthesilea; Der zerbrochene Krug. Romantismul: Delimitarea şi denumirea epocii. Contextul politic, social şi spiritual. Fundamentele teoretico-artistice. Perioada timpurie: Friedrich Schlegel, teoretician al „Scolii romantice” de la Jena. Novalis: Hymnen an die Nacht; Heinrich von Ofterdingen. Ludwig Tieck: Der blonde Eckbert; Der Runenberg; Die Elfen. Apogeul şi perioada târzie: Clemens Brentano: Poezia; Geschichte vom braven Kasperl und dem schonen Annerl. E.T.A.Hoffmann: Der Goldene Topf; Die Elixiere des Teufels. Adelbert von Chamisso: Poezia; Peter Schlehmils wundersame Geschichte. Joseph von Eichendorff: Poezia; Aus dem Leben eines Taugenichts. Biedermeier. Junges Deutschland. Vormärz. Genurile literare. Tematici esenţiale ale liricii (Eduard Mörike: „Peregrina-Lieder”. Annette von Droste-Hülshoff: Gedichte. Nikolaus Lenau: Gedichte. Heinrich Heine: Buch der Lieder.), prozei (E.Mörike: Mozart auf der Reise nach Prag. A.v.Droste-Huls-hoff: Die Judenbuche. Jeremias Gotthelf: Die schwarze Spinne. Adalbert Stifter: Bunte Steine.) şi dramaturgiei (Franz Grillparzer: Die Ahnfrau; Das Goldene Vliess. Christian D. Grabbe: Napoleon oder Die hundert Tage; Die Hermannsschlacht. Georg Büchner: Dantons Tod; Woyzeck). Realismul poetic: Cadrul politic şi spiritual. Influenţele externe. Principiile artistice. Dramaturgia între teorie şi practică (Friedrich Hebbel: Mein Wort über das Drama; Gyges und sein Ring). Tematica marilor prozatori (Theodor Storm: Aquis submersus; Der Schimmelreiter. Conrad F. Meyer: Das Amulett; Plautus im Nonnenkloster. Gottfried Keller: Der grune Heinrich. Theodor Fontane: Frau Jenny; Effi Briest. Wilhelm Raabe: Der Hungerpastor; Der Schudderump). Naturalismul: Fundalul social şi spiritual. Paradigmele filosofico-ştiinţifice şi concepţiile artistice şi literare. Genuri şi specii. Tematica dramaturgiei (Arno Holz und Johannes Schlaf: Papa Hamlet; Familie Selicke. Gerhart Hauptmann: Vor Sonnenaufgang; Der Biberpelz; Bahnwaerter Thiel). Bibliografie recomandata: Wiese, Benno von (Hg.): Deutsche Dichter des 18. Jahrhunderts. Berlin: Erich Schmidt, 1987; Wiese, Benno von (Hg.): Deutsche Dichter des 19. Jahrhunderts. Berlin: Erich Schmidt, 1988; Wiese, Benno von (Hg.): Deutsche Dichter der Moderne. Berlin: Erich Schmidt, 1989. Limbile de predare: germana şi română, 2 ore pe saptămână, număr de credite: 5, modalităţi de evaluare: (a) test intermediar (scris); (b) test final (scris).
Literatura germana [Seminar: Anul II A (Semestrul 1) 1 ora / saptamana]
Seminarul isi propune sa ofere – spre lectura si analiza – o serie de texte literare (creatii ale unor autori consacrati), texte care constituie partea aplicata a cursului nostru de literatura. In cele doua ore introductive se prezinta tematica, din care studentii isi aleg textele pe care le vor analiza in referate; acestea vor fi audiate si comentate de colegi, iar, in final, vor fi notate de titularul seminarului. Continutul seminarului: Seminar introductiv; Johann P. Hebel: Unverhofftes Wiedersehen; Johann W. Goethe: Novelle; Ludwig Tieck: Der blonde Eckbert; Ernst Th. A. Hoffmann: Der Goldne Topf; Annette von Droste-Huelshoff: Die Judenbuche; Theodor Storm: Der Schimmelreiter; Gerhart Hauptmann: Bahnwaerter Thiel. Bibliografie recomandata: *** Deutsche Erzaehler. I. Band. Insel Verlag, Frankfurt am Main 1980; *** Deutsche Meistererzaehlungen des 19. Jahrhunderts. II. Band. Verlag Neues Leben, Berlin 1955; Ernst Theodor A. Hoffmanns Werke. I. Band. Aufbau-Verlag, Berlin und Weimar 1979. Limbile de predare: germană şi română; modalitatea de evaluare: evaluare pe parcursul semestrului.
MASTER:
Estetica si poetica (Curs: Anul I, semestrul 1)
Cursul îşi propune să ofere masteranzilor, pe de o parte, o perspectivă de ansamblu asupra interferenţelor complexe dintre estetică şi poetică, şi, pe de altă parte, analize interpretative ale unor opere esenţiale pentru evoluţia celor doua discipline în spaţiul cultural german: după ce Gotthold E. Lessing făcuse disjuncţia între artele plastice şi poezie (Laokoon), iar Friedrich Schiller aplicase, în studiile sale estetice [cu precădere în Über naive und sentimentalische Dichtung] modelul „polarităţii”, oferit de Johann G. Herder, în studiile romanticilor germani devine manifesta o „revoluţie” în estetică şi arta poetică [August W. Schlegel: Vorlesungen über schöne Literatur und Kunst; Friedrich Schlegel: Gespräch über die Poesie; Novalis: Fragmente]. Continutul cursului: Conexiuni esenţiale dintre estetică şi poetică; Viziunea estetică a lui Gotthold E. Lessing în Laokoon oder Über die Grenzen der Malerei und Poesie; Friedrich Schiller: Studii de poetologie şi estetică (Über naive und sentimentalische Dichtung; Über die ästhetische Erziehung des Menschen; Über Anmut und Würde); Teoriile poetologico-estetice ale lui Friedrich Schlegel („Athenaeums”-Fragmente; Über die griechische Poesie; Gespräch über die Poesie); Viziunea poetico-estetică în Fragmentele lui Novalis. Bibliografie recomandată: Kayser, Wolfgang: Das sprachliche Kunstwerk. Bern, 1965; Markwardt, Bruno: Geschichte der deutschen Poetik. Stuttgart, 1978; Reiff, Peter: Die Aesthetik der deutschen Frühromantik. Bonn, 1970; Staiger, Emil: Grundbegriffe der Poetik. Zurich, 1963; Wolff, Ernst: Ästhetik der Dichtkunst. Tübingen. 1967. Limba de predare: germana, modalitatea de evaluare: test final (scris).
Literatura germana in perspectiva comparata (Curs: Anul I, semestrele 1 si 2)
Cursul îşi propune, în partea teoretică, să ofere masteranzilor o perspectivă asupra a trei modalităţi esenţiale de a privi literatura germană în context universal: 1. comparaţia – vizând asemănările şi deosebirile – între diverse epoci şi curente literare, şi operele lor reprezentative. 2. Desfăşurarea structurală a literaturii universale prin migraţia curentelor. 3. Literatura germană şi migraţia temelor si motivelor. Totodată se vor face consideraţii asupra evoluţiei unor specii literare şi forme poetice. În partea aplicată, mari teme şi motive din literatura germană sunt comparate cu prelucrările lor în alte literaturi naţionale. Conţinutul cursului: Implicarea metodei comparatiste în teoria literaturii. Interferenţe literare supranaţionale. Migraţia curentelor literare: „Empfindsamkeit”-ul german în context european. Configurarea „Elegiei” germane în context universal. Migraţia temelor si motivelor. Tema „Faust” şi prelucrările ei străine. Contribuţii italiene şi franceze la tema „Werther”. Personajul „Lorelei” în imitaţii străine. Bibliografie recomandată: Frenzel, Elisabeth: Stoffe der Weltliteratur. Suttgart: Kroener, 1976. Frenzel, Elisabeth: Stoff- und Motivgeschichte. Berlin: Erich Schmidt, 1980. Krauss, Werner: Probleme der vergleichenden Literaturgeschichte. Zürich: Atlantis, 2006. Limba de predare: germana, modalitatea de evaluare: test final (referate), număr de credite: 5.
